Știați că?

Day 1,759, 09:25 • Published in Republic of Moldova Republic of Moldova • by Academia de Aviatie

Dacă tot am vorbit în articolul precedent despre TOP 10 cele mai vorbite limbi ale lumii, astăzi vom vorbi despre limba maternă, "Limba Română"

Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. Uneori, din motive politice sau din dezinformare, o parte a populației Republicii Moldova folosește denumirea de limbă moldovenească.
Limba română este vorbită în toată lumea de 23,4 până la 28 de milioane de persoane. Dintre acestea, circa 20 de milioane se află în România, unde româna (dialectul dacoromân) este limbă oficială și, conform recensământului populației din 2002, este limbă maternă pentru peste 90% din populație).
Sub denumirea de limba moldovenească, limba română se bucură de statutul de limbă de stat și în Republica Moldova, fiind limba maternă pentru 75% din populație; în schimb, „limba de comunicare interetnică” este limba rusă, ceea ce în practică obligă majoritatea băștinașă să cunoască rusa și îi scutește pe minoritari să cunoască limba de stat.
Limba română este una dintre cele șase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea este limbă oficială sau administrativă în câteva comunități și organizații internaționale, precum Uniunea Latină sau Uniunea Europeană (de la 1 ianuarie 2007).

Clasificare și limbi înrudite
Limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană.
Este general acceptată ideea că limba română s-a format atât la nord cât și la sud de cursul inferior al Dunării, înaintea sosirii triburilor slave în această zonă. Limba română vorbită în nordul Dunării, în România și Republica Moldova, este deseori numită limba dacoromână sau dialectul dacoromân, pentru a o deosebi de celelalte trei limbi romanice de est, Însă opinia că idiomurile aromân, meglenoromân și istroromân ar fi limbi aparte și nu dialecte ale limbii române nu este acceptată de majoritatea comunității științifice a lingviștilor romaniști. Din însăși cercetarea materialului lingvistic din cele patru dialecte reiese fără putință de tăgadă că nu poate fi vorba nici de „produsul” a două sau mai multe popoare diferite (cum au impresia unii comentatori și cercetători ai aromânilor), încît poate fi avansată cel puțin ipoteza originii aromânilor în același teritoriu etnogenetic, la nord de liniile lingvistice propuse de cercetătorii Skok și Jiřeček. Cei mai mulți lingviști romaniști consideră aceste trei idiomuri a fi dialecte ale aceleiași limbi:
aromâna (var. armâna) sau macedoromâna, vorbită pe arii relativ largi din Macedonia, Albania, Grecia, Bulgaria, Serbia și România, unde există importante comunități aromâne, mai ales în Dobrogea. Se presupune că despărțirea dintre limba aromână și dacoromână s-a produs între secolele al IX-lea și al XII-lea.
meglenita sau meglenoromâna, vorbită pe o arie relativ mică în regiunea Meglen din sudul Peninsulei Balcanice. Se crede că meglenoromâna s-a separat mai târziu decât aromâna, și anume aproximativ în secolul al XIV-lea, motiv pentru care asemănarea cu limba română actuală este mai pregnantă.
istroromâna, vorbită în câteva sate din nord-estul peninsulei Istria din Croația, geografic mult mai apropiată de Italia decât România, dar prezentând asemănări evidente cu limba română. Comunitatea de istroromâni se pare că există aici dinainte de secolul al XII-lea.
Toate aceste patru dialecte formează așa-numitul grup estic al limbilor romanice (dalmata, o altă limbă din acest grup balcanic, a dispărut în secolul al XIX-lea). Distincția dintre dialect și limbă este un subiect controversat în lingvistică, și foarte adesea influențat de interese politice. Din acest motiv nu există un consens în privința statutului celor patru limbi din grupul de est al limbilor romanice. Numeroși cercetători, printre care și majoritatea lingviștilor români, susțin că aceste limbi nu sunt altceva decât dialecte ale aceleiași limbi. Alți lingviști afirmă că este vorba de patru limbi înrudite, dar separate. Un mic număr de lingviști, mai ales din Grecia, susțin teoria potrivit căreia limba aromână nu s-a desprins din limba română, ci s-a format independent prin romanizarea unei populații grecești; această ipoteză este însă criticată de majoritatea lingviștilor, deoarece nu explică o serie întreagă de caracteristici ale limbii aromâne, ca de exemplu articolul hotărât enclitic. Originea istroromânei nu este înțeleasă în termenii clasici ai latinității post-romane și continuă să provoace teoreticienii lingvisticii comparate indo-europene.

Graiuri
Unii lingviști consideră că există patru limbi romanice răsăritene: dacoromâna, aromâna, istroromâna și meglenoromâna. Alții consideră că ele formează o singură limbă, limba română, cu patru dialecte. Dacoromâna, fie că o socotim limbă în sine, fie că o socotim un dialect al limbii române, nu este împărțită în dialecte, ci cuprinde doar diverse graiuri, numite și subdialecte, cu diferențe minore de pronunție și vocabular, dar inteligibile între ele. Graiurile limbii dacoromâne, în afara românei standard, inclu😛
graiul ardelenesc;
graiul bănățean;
graiul crișean;
graiul moldovenesc;
graiul maramureșean;
graiul muntenesc;
graiul timocean
iată și o hartă cu răspândirea acestora:

Să nu fac lectura de azi prea obositoare, vom continua tema dată în articolul viitor, cu istoria și etimologia limbii române.

Vă mulțumesc pentru atenție și sper că ați aflat ceva nou din articol.
Cu stimă Wesley Pie!