XVI

Day 4,165, 10:53 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum


„Ziua Internaţională a Astronomiei” Va urez stele verzi!!!



16 APRILIE – Ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în această zi nu in Erepublik... Aici oricum se intampla morcovi in vacanta de primavara...

– 1861: A apărut la Iaşi, până la 26 aprilie 1862, Bondarul, revistă satirică săptămânală. Redactor: I. V. Adrian. Este prima publicaţie satirică din Moldova. a nu se confunda cu Bondarul, care este o revistă umoristică din Botoşani, apărută în 1869 şi dispărută în 1871, uşor de confundat cu Bondarul din Iaşi ...

Ion. V. Adrian (n. 1837, Mihăileni, pe atunci în județul Dorohoi – 14 august 1875, Botoșani) a fost un profesor și publicist român.

A făcut studiile în Fălticeni și Iași. În 1856 a fost numit profesor la școala primară publică din Dorohoi, apoi, în 1858, profesor de istorie la gimnaziul din Galați. În 1864 devine revizor al Școlilor din Dorohoi, Suceava, Iași și Botoșani, iar în 1868 director al liceului din Botoșani.

În mai multe rânduri Adrian a fost și ziarist, colaborând la gazeta umoristică Bondarul din Iași, Independentul din Botoșani și Steluța.

La sfârșitul vieții (între 1871–1875), Adrian profesează ca tipograf în Botoșani.



– 1864: În numărul 88 al „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”, era publicată prima lege de organizare judecătorească din istoria României, mai exact a Principatelor Unite, primul act normativ care a statornicit înfiinţarea Curţii de Apel Bucureşti chiar sub această denumire (16/2😎.



1869:– 1869: A apărut în Bucureşti, ziarul politic, literar, ştiinţific şi industrial Traian, sub conducerea lui B. P. Haşdeu. Şi-a câştigat notorietate prin publicarea unor erudite studii de istorie, literatură şi folclor.



– 1930: A avut loc pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca premiera piesei Cruciada copiilor de Lucian Blaga.



1938: Au fost arestaţi şi condamnaţi apoi la închisoare mai mulţi conducători legionari, printre care şi şeful Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu, executat în noaptea de 29-30 nov. 1938.





– 1943: A fost sfinţită Biserica „Sf. Nicolae” din Copou, construită în perioada 1937-1943. Principalul ctitor al bisericii a fost cărturarul Nicolae Iorga. Icoanele catapetesmei şi ale iconostaselor sunt opera pictorului Corneliu Baba.Pictura interioară a fost realizată între anii 1962-1965 de către Vasile Pascu din Fălticeni. S-au făcut lucrări de restaurare şi consolidare, după cutremurele din 1977, 1986 şi 1990.



Pictorul ieşean Dimitrie Gavrilean a restaurat picturile interioare şi a zugrăvit picturile exterioare între anii 1993 şi 1995.În curtea bisericii se află bustul în bronz al lui Nicolae Iorga, opera Gabrielei Manole-Adoc.

Sa nascara:



1822: S-a născut, la Suceava, Calinic Miclescu (m.1886), mitropolit primat român. Unionist convins, în 1857 a fost ales deputat în Divanul ad-hoc al Moldovei, apărând ideea unirii celor două ţări româneşti. La 18 mai 1865, domnitorul Al. I. Cuza îl numeşte mitropolit al Moldovei, iar la 4 iunie 1875 este ales mitropolit primat al României.



În timpul activităţii sale din fruntea Bisericii Ortodoxe Române, s-a realizat o mai veche doleanţă a clerului, înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Prin tipografia Cărţilor Bisericeşti, Mitropolitul Calinic şi-a revigorat la un nou nivel activitatea, care continuă şi astăzi. La 25 martie 1882 se sfinţeşte pentru prima dată Sfântul şi Marele Mir din ţara noastră.

Cu numele monahal Calinic, acesta va îndeplini şi el rangul de mitropolit al Moldovei (1865-1875) şi apoi pe cel de mitropolit-primat al Ungro-Vlahiei (1875-1886). Calinic a fost călugărit la Huşi în 1842, de către unchiul său când acesta era episcop. Până să ajungă în prim-planul vieţii bisericeşti, Calinic se remarcă prin câteva iniţiative care-i vor fi recunoscute mai târziu: înfiinţează o şcoală în satul Mălini (judeţul Suceava) pentru copiii ţărani, activează ca membru în Divanul Ad-hoc şi reuşeşte să îmbunătăţească relaţiile cu conducerea ţării. Capătă încrederea lui Cuza, care-l numeşte mitropolit al Moldovei prin decret. Doar că acest gest duce însă la o nouă criză bisericească, cunoscută în epocă sub numele de „lupta pentru canonicitate“ , care va frământa îndelung viaţa liderilor politici şi a numeroşilor lideri religioşi.

Oricum, măsurile pe plan bisericesc adoptate de Cuza bulversează societatea moldovenească. Clericii din marile familii boiereşti se împotrivesc acţiunilor luate de guvern, alături şi de alţi clerici din rang inferior, printre care diaconul Ion Creangă. Tensiunile cresc, situaţia devine tot mai complicată, Cuza trebuie dat jos! Aşadar, în februarie 1866, are loc abdicarea forţată a domnitorului, care va fi urmat, la tron, de principele Carol de Hohenzollern.

În acest timp, situaţia devine şi mai tulbure pentru Calinic: presiunile clerului, legăturile sale cu clasa politică şi neîncrederea în soluţia prinţului străin îl fac să se aproprie de tabăra secesionistă. În aprilie 1866, va fi unul dintre liderii mişcării antiunioniste de la Iaşi. Cum s-a întâmplat? Pe 3 aprilie 1866, Mitropolitul Calinic (foto dreapta) semnează declaraţia separatistă şi binecuvânează mulţimea adunată în curtea Mitropoliei din Iaşi şi a Palatului Roznovanu.



Se pornesc cu toţii spre palatul domnesc, acolo unde se afla unul dintre cei trei membri ai locotenenţei domneşti instituite după abdicare – Lascăr Catargiu. La ordinul acestuia, armata intervine. Mitropolitul Calinic e lovit şi el în luptă, dar e salvat de diaconul Ion Creangă, care, văzându-l rănit, îl ascunde în pivniţa unei case din apropiere



1852: George Demetrescu Mirea pictor roman. (m. 1934).



1872: S-a născut Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (m. 1922). A fost profesor de pian la Viena şi la Conservatorul din Bucureşti. A desfăşurat activitate artistică în calitate de pianist concertist. A compus muzică de cameră, piese corale şi vocale.



1879: S-a născut Gala Galaction (pseudonimul lui Grigore Pişculescu), prozator, memorialist, traducător, preot şi profesor de teologie la Cernăuţi şi Bucureşti (realizator, în 1938, în colaborare, al uneia dintre cele mai izbutite traduceri în limba română a „Bibliei”); membru titular onorific al Academiei Române din 1947 (m. 1961). Unul dintre cei mai mari prozatori români, afirmat îndeosebi prin nuvelistica sa, reunită în volumele Bisericuţa din Răzoare (1914) şi Clopotele din Mănăstirea Neamţu (1916). Printre romane, se înscriu: Roxana (1931), Papucii lui Mahmud (1932) şi Doctorul Taifun (1933). Memorialistică: La răspântie de veacuri (1935), Jurnal literar (2 vol.).



– 1887: S-a născut Dariu Pop, compozitor, dirijor de cor, folclorist, profesor şi ziarist; din 1919, ca inspector şcolar la Satu Mare a contribuit la organizarea învăţământului românesc din judeţ, la editarea de manuale şi la construirea de noi şcoli (peste 130) (m. 1965).



– 1903: S-a născut Filaret Barbu, compozitor şi dirijor (m. 1984). A lucrat ca dirijor de cor la Lugoj şi Timişoara. A compus pentru coruri mixte şi bărbăteşti, poeme simfonice, muzică de teatru şi film muzică de teatru, printre care opereta Ana Lugojana (1950), piese vocal-simfonice, muzică vocală şi corală. A întreprins culegeri de folclor din Banat (m. 1984).



– 1925: S-a născut regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (m. 2012).



– 1926: S-a născut prozatoarea Lucia Olteanu (soţia poetului Tiberiu Utan); s-a dedicat în exclusivitate literaturii pentru copii.





– 1926: S-a născut violonistul Radu Zvorişteanu; timp de 24 de ani a fost concertmaestru al Orchestrei Naţionale Radio (m. 2010).



– 1927: S-a născut Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (m. 1992).



– 1928: S-a născut istoricul Radu Ciuceanu; deţinut politic între anii 1948 şi 1963; director-fondator al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1993).



Grigore Vieru (centru), Stelian Gruia (stânga) şi Vasile M. Demciuc (dreapta).

– 1933: S-a născut Stelian Gruia, prozator, poet şi traducător (a popularizat, în Ucraina, literatura română – Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Geo Bogza) (m. 1996).



– 1935 : S-a născut compozitorul Nicolae Brânduş.



1936: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) Gheorghe Grigurcu, poet şi critic literar.



1938: S-a născut actorul Constantin Băltăreţu (m. 1985).



1951: Ioan Mihai Cochinescu, scriitor român.

Se muriseu:



1880: A murit Simion Balint, protopop greco-catolic, revoluţionar paşoptist, prefect al Legiunii Auraria et Salinae sau Legiunea Arieşului (n. 1810).

În 10 septembrie 1810 se năștea la Copăceni, județul Cluj, preotul greco-catolic Simion Balint, unul dintre revoluționarii români care a luptat alături de Avram Iancu, în calitate de prefect al Legiunii Arieșului. A fost descendent al unei familii nobiliare de preoți greco-catolici din Vima Mică (Țara Lăpușului).

Simion Balint a urmat studii teologice și a fost numit preot capelan în Roșia Montană. În timpul revoluției din 1848 i s-a încredințat conducerea luptelor din părțile Abrudului, Câmpeni până la Iara-Buru. A dat dovadă de înalte calități ostășești.

În vara anului 1848 a fost arestat de autoritățile revoluționare maghiare și întemnițat la Abrud, ca agitator. Casa în care a fost închis la Abrud a luat foc, iar preotul Balint a putut scăpa desculț și cu capul descoperit. Soldatul galițian Tutsek care-l păzea l-a scăpat dintr-un tumult popular iscat cu ocazia incendiului, după ce a arătat că nu Balint poartă vina pentru casa arsă. Ulterior a fost mutat la Aiud.

A fost pus în libertate ca urmare a petiției formulate în acest sens la Adunarea Națională de la Blaj.

Pentru fapte de vitejie a fost decorat de împăratul din Viena și de țarul Rusiei.

După revoluție s-a retras ca preot paroh în parohia română unită din Roșia Montană, unde a rămas până la sfârșitul vieți



– 1902: A murit medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; împreună cu Victor Babeş a iniţiat studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1835).



– 1916: A murit Nicolae Gane, prozator şi memorialist din cercul „Junimii”; membru titular al Academiei Române din 1908, vicepreşedinte al acestui for (1912-1913) (n. 183😎. Deşi a avut o activitate literară multilaterală (poet, prozator, memorialist, eseist şi traducător), el a rămas în istoria literaturii române în primul rând prin Novelele sale, tipărite la Iaşi, în 1880. Memorialistica lui este reprezentată de volumele Pagini răzleţe (1901), Zile trăite (1903), Păcate mărturisite (1904). Activitatea poetică este cuprinsă în două volume (Poesii, 1873 şi 1886). A tradus Infernul de Dante, în anul 1905.



– 1923: A murit Constantin Dimitrescu-Iaşi, filosof, sociolog, estetician şi pedagog; a fost profesor la Universitatea din Iaşi (1879-1884) şi, din 1885, la Universitatea din Bucureşti, unde a ţinut primul curs de sociologie din ţară (1894); rector al Universităţii bucureştene între anii 1898 şi 1911 (n.25.II.1849).



1935: A murit Panait Istrati (numele la naştere: Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa; setea de a călători l-a dus în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris; a purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la insistenţele acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor) (n. 1884).



1951: A murit George Pascu, lingvist, istoric literar şi folclorist (n. 1882). Profesor la Facultatea de Litere din Iaşi (1920-1941). A întemeiat şi condus „Revista critică” (1927-1940). Este autorul primelor exegeze filologice şi stilistice asupra ghicitorilor româneşti (Despre cimilituri). Ca istoric literar a publicat: Istoria literaturii şi a limbii române în secolul XVI; Istoria literaturii române din secolul XVII şi altele.



1975: A murit Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu),



prozator, scenarist şi publicist; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (n. 1929).



– 1984: A murit prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (numele la naştere: Maria Jurgea) (n. 1899). A fost apreciată de G. Călinescu pentru autenticitatea observaţiei asupra ţăranului moldovean. A publicat volume de povestiri (Poeni, 1938; Moldovenii, 1938; Dealul Perjilor, 1939; Pustiuri, 1942 etc.).



– 1994: A murit Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (n. 1923).

Este fiul medicului militar Mihail Enăchescu şi al Mariei (născută Pasad), soră medicală. Probabil din dorinţa tatălui, a fost înscris mai întâi la Liceul Militar din Iaşi, dar şi-a continuat studiile, în mod salutar pentru viitorul poet, la Liceul „Nicolae Bălcescu" din Brăila, pe care l-a absolvit în 1941.Opera



• Decor penitent, Bucureşti, 1947;

• Dincolo de cuvinte, Bucureşti, 1967;

• Determinări, Bucureşti, 1970;

• Codice, Bucureşti, 1974;

• Ianuarii, Bucureşti, 1976;

• Împărăţia de seară, prefaţă de Ion Caraion, Bucureşti, 1979;

• Trecerea, Bucureşti, 1981;

• Dogma, Bucureşti, 1984;

• Împărăţia de seară - The Realm of Dusk, ediţie bilingvă, traducere de Charlotte Margaret Dear, prefaţă de Mircea Iorgulescu, Bucureşti, 1984;

• Singurătatea din urmă, Bucureşti, 1986;

• Intrarea în legendă, introducere de M.N. Rusu, Bucureşti, 1990;

• Copil la Curţile Române, Bucureşti, 1995;

• Cina cea mare, Bucureşti, 1998.





– 2007, 16/17: A murit fizicianul Ioan Ursu; contribuţii în fizica corpului solid, la studiul fenomenelor de rezonanţă magnetică şi în domeniul materialelor nucleare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 192😎.

XXX va pupch pa portifiel ca maine e o alta zi aishisha in Erepublik!