Join the new world

Stimati cetateni,

Am luat la cunostinta cum ca ati avea anumite nelamuriri legate de Ministerul de Externe, fie ca este vorba despre activitatea acestuia, despre modul in care functioneaza, despre cine isi asuma responsabilitatea asupra lui si ce rezultate avem pana in acest moment. In ordine, vom raspunde la primele probleme ridicate, si apoi verificam feed-back-ul ca sa aflam si alte semne de intrebare.

Comunicatul era prevazut sa apara doar cu cateva zile inainte de terminarea mandatului, dar reticienta cu care acest Minister este privit a condus la prezentul comunicat, o trecere in revista a activitatii Ministerului de Externe si, pe cat posibil, o sesiune de Q&A despre „Externe”. Incercam sa pastram increderea cetatenilor in aceasta institutie a Statului, pentru ca increderea este principala valuta a diplomatului – daca ne privati de incredere, ne privati de aer.

Cu ce se ocupa Ministerul de Externe?
Reprezentarea intereselor Romaniei in afara granitelor in fata unor pozitii oficiale ale altor state. E o definite bruta, mai din topor, dar scoate in evidenta faptul ca Ministerul de Externe raspunde doar adreselor facute de alti oficiali, nu de orice cetatean strain. Va reamintesc ca nu pot imputa vreunui ambasador/ministru de Externe al unei alte tari responsabilitate asupra unui jucator care ne aduce insulte/acuze in nume propriu. „Externele” nu se ocupa cu contracararea propagandei antiRomania la nivel de individ; daca exista o astfel de pozitie oficiala, atunci am sa incerc sa discut cu acel oficial. Rusii nu au nimic oficial, insa, asa ca ramane doar sa fie ignorati. Nu pot organiza, in mod oficial, o vanatoare de eretici, in numele Romaniei. Daca aveti idei, Ministerul Media (sub o nomenclatura neoficiala) poate reprezenta un instrument de retributie.

Cum functioneaza Ministerul de Externe?
In liniste, in primul rand. Pozitia de Ministru de Externe permite implicarea in politica externa comuna a membrilor Atlantis, astfel ca e „de munca” si acolo. Insa forumul Atlantis este accesibil doar celor care detin o functie corespunzatoare, iar ce se discuta acolo rareori paraseste incinta; cand se intampla una ca asta, urmeaza o adresare a presedintelui sau a ministrului Apararii. Mai sunt ambasadorii care isi au delimitat propriul spatiu de lucru, in functie de natiunea la care au fost repartizati; feed-back-ul lor ajunge la ministru de externe.

Diplomatia are loc in spatele usilor inchise, astfel ca singurul lucru care ar putea sa apara este cate un articol care sa marcheze un rezultat precis, pus in aplicare; nu „discutii”, nu „tatonari”, nu „negocieri”, si in nici un caz „esecuri”.

Cine isi asuma reponsabilitatea?
Ministrul in functie, Andrew McWilliams. Orice alt rezultat decat succesul in negocieri este esecul sau. Ambasadorii pe care Ministerul de Externe ii are in functii sunt independenti fiecare pe zona proprie, din punct de vedere decizional, iar responsabilitatea lor ii revine ministrului care i-a numit/reconfirmat in functie. Oamenii reconfirmati pana in acest moment sunt Stefan Dorunga (UK), Titu Maiorescu (Suedia), Marius Ovidius (Italia), Sith (Germania) si Shadow Figure (US); analog, lor li se adauga dsalageanu, pe un post neoficial de consilier – drept urmare, ideile raman ale sale, dar responsabilitatea revine ministrului in exercitiu. Orice alt stat care nu detine un ambasador desemnat va intra in legatura directa cu mine, din pozitia de Ministru de Externe.

Nota: sunt (cvasi)constient de intreaga retea de conexiuni si relatii diplomatice de care dispunea Romania pana la instalarea mea pe acest post, in sensul de „unele le stiam, altele le-am aflat, peste cateva am dat (din greseala sau nu), destule mi-au ramas ascunse”. Lipsa de experienta sau de notorietate, ca si schimbarile la nivel de Executiv din celelalte state, a insemnat ca m-am folosit de mai putine resurse decat cele de care dispunem in totalitate – unele contacte au fost redirectionate, altele, nu. Insa, pe cat posibil, am fost ochi si urechi la oricine se adresa acestei functii.

Ce rezultate avem pana in acest moment?
Nici unul care sa corespunda asteptarilor populatiei, dupa cum puteti intui si dumneavoastra, din lipsa oricarui alt mesaj din partea Ministerului de Externe. Asta nu inseamna ca putinii oameni care fac parte din acest minister sunt in vacanta, ci doar ca nu exista un rezultat concret. Voi detalia situatia prezenta, pentru care s-a investit timp si efort, dar ramane la latitudinea fiecarui cetatean sa accepte aceste detalii drept „realizari” sau „banalitati”.

Dupa cum am mai zis, diplomatia se aseamana jocului de poker in multe privinte. In cazul de fata, Ministerul nu se poate lauda cu nimic pana nu castiga potul cel mare. Pot sa va incalzesc la suflet cu vesti despre cum Andrew McWilliams vorbeste cu Quicksilver, adica despre cum pot face o quinta regala pe rosu daca imi vin asul, popa, dama si decarul de culoare, sau pot sa va adorm cu vesti despre cum Andrew McWilliams vorbeste cu Ombrone, adica despre cum pot intoarce un bluff cu nimic in mana intr-o victorie cu trei bucati, daca flop-ul si reaver-ul sunt doi decari. Insa asta se traduce prin... nimic concret.

Situatia prezenta
Ungaria va fi prezentata, pe larg, in termen de 24-48 de ore. Ministerul Informatiilor Publice va pune la dispozitia cetatenilor toate documentele oficiale trimise de catre Ministerul de Externe, precum si detalii referitoare la cursurl negocierilor dintre cele doua parti – Romania si Ungaria/PEACE. De asemenea, in limita timpului disponibil, voi incerca sa raspund oricaror intrebari pertinente adresate Ministerului de Externe. Negocierile cu Ungaria sunt sistate, astfel ca orice discutie la care am luat parte si orice informatie discutata pot fi puse la dispozitia cetatenilor (in limitele in care nu influentam o alta actiune, in desfasurare).

Rusia este inexistenta pe plan diplomatic. Nu are Presedinte, nu are Executiv sau Legislativ, nu are regiuni, nu exista ca entitate; PEACE nu poate garanta asupra ei, iar fostii cetateni ai Rusiei nu au un singur lider. Deci nu am cu cine sa negociez – fie ca ne referim la o pozitie oficiala, fie ca ne referim la niste caractere altfel decat dubioase, cu ochelari de cal, consumate de razbunare. Orice negociere viitoare are un impediment serios, data fiind situatia de fata – cineva poate alege sa semneze contractul in numele „rusilor”, dar mai greu sa cream legitimitate si sa transferam responsabilitatea in numele „Rusiei”.

Fata de PEACE nu avem alte relatii de definitivat fata de cele mentinute de administratia precedenta. Astfel, suntem deschisi spre dialog cu orice stat, nu avem nici o obligatie fata de ei si ne aflam, in continuare, in stare de razboi cu ei.

In cadrul aliantei Atlantis, lucrurile decurg destul de bine. Iarasi, nimic concret de adus in discutie. Am intretinut conversatii cu ambasadorii/ministrii de Externe care m-au contactat. Am reconfirmat ambasadorii in functie, pentru ca eu (cel mai probabil) am sa imi termin mandatul pe 5 ale lunii viitoare, si pot fi inlocuit fara mari greutati (in special daca vine o persoana care a mai ocupat aceasta functie in trecut, sau a fost alaturi de „Externe”), insa ambasadorii au nevoie de mai mult de 30 de zile ca sa isi construiasca relatii printre straini. Asa ca, in limita in care au acceptat, au fost pusi la treaba. Cu libertate deplina de decizie si de actiune – limita intervine acolo unde considera ei ca situatia ii depaseste.

Nu exista noutati pe plan diplomatic, in Atlantis, neanuntate deja – anume semnarea unor MPPuri cu state precum Croatia, Polonia sau UK, sau reinnoirea celor vechi, cu state precum Norvegia, Suedia, US sau Spania. Meritele Ministerului de Externe se rezuma doar la a propune/accepta propunerea venita din partea echivalentului in functie din respectiva tara si a anunta Legislativul; cei care au implinit aceste propuneri sunt Presedintele si Congress-ul, prin vot.

Din punct de vedere al relatiilor militare din cadrul Atlantis, Ministerul de Externe are posibilitati limitate de interventie, prioritara fiind functia de Presedinte sau Ministru al Apararii Nationale.

Precizari
Cand mai aveti comentarii cu privire la activitatea Ministerului de Externe, eu va stau la dispozitie. Nu tin minte sa fi primit vreun mesaj si sa-l fi trecut cu vederea. Incercati sa imi intelegeti pozitia: sunt novice, asezat la o masa cu deschidere ridicata si blind marisor; nu am emotii, nu am mana tremuranda; am antrenor buni, stiu strategia generala; dar nu pot sa castig daca antrenorul (sau consilierul) imi comenteaza meciul live, sa auda si adversarii tactica folosita.

Tineti cont ca daca joc cu cartile pe fata, merg strict la cifre, procente, sanse de reusita etc. Ori diplomatia si negocierea dintre doua sau mai multe parti depinde foarte mult si de factorul psihologic. Eu nu pot pune la bataie o oferta facuta public de catre o persoana fara functie, o oferta foarte buna, fara sa fiu nevoit sa mai cedez inca ceva la acea oferta - oferta aceea "perfecta" ar fi linia de start, nu cea de sosire (cum trebuie sa fie). In plus, deciziile diplomatice cu caracter militar rareori se fac prin consult cu populatia - astfel ca devin irelevante parerile exprimate pentru astfel de „oferte publice”, din punct de vedere diplomatic, insa pun presiune pe cei care detin functii sa ia o decizie cu care majoritatea sa fie de acord; pentru ca alesul sta tot timpul cu sabia lui Damocles deasupra capului, in incercarea de a impaca o decizie necesara cu o decizie populara.

Incheiere
Daca un canal de negociere a fost inchis, ramane sa ne orientam catre altele. La fel, ma astept sa fie speculate si facute publice. Eu nu le ascund pentru ca imi place sa mor cu secretele in brate, ci pentru ca ele nu reprezinta o certitudine. Astfel, este foarte posibil sa nu auziti nimic despre ele de la Ministerul de Externe, chiar si daca obiectivul a fost atins si facut, mai apoi, public. Din acelasi motive pentru care, la poker, nimeni nu te obliga sa arati mana cu care castigi, daca tu nu vrei acest lucru.

Andrew McWilliams,
Ministru de Externe