Blestemul Indoneziei !

Day 547, 10:15 Published in Indonesia Singapore by Roscatul

Eh, de data asta am patit-o... E frumos in Indonezia... cald, salarii mari, presa e in limba romana, mancare buna si multi prieteni... Ce mai.... ma simt ca acasa...

Mai, si ma pune dracu’ sa o chem si pe nevasta-mea, Iuliana... O fata deosebita.... S-a indragostit de mine nebuneste inca de cand m-a vazut cum coboram emanand erotism din masina mea de 5000 de gold... Eram prin Moldova la acea vreme, incercand sa stabilesc niste parteneriate de afaceri prin ceva zone cu resurse High... Asta e varianta oficiala. Neoficial, am fost trimis de bubuli sa il schimb pe Ochireci din pozitia de IPS PF Patriarh, pentru ca-l apucase si pe asta pandaliile si se autointitula guvernator BNR, presedinte, etc... Dar nu pot sa va spun asta, pentru ca ar trebui sa va omor.

Dar sa revenim la acel moment magic in care am cunoscut-o pe nevasta-mea... M-a cucerit din prima... Era o doamna in toata puterea cuvantului... Geaca rosie de lac era asortata perfect cu rujul ei, marcat de acel frumos contur negru, creionat astfel incat sa sugereze cei 7 dani acordati veleitatilor si talentului cu care erau folosite acele minunate buze... Aveam sa descopar acest talent in urmatoarea jumatate de ora, cand, timida si sfioasa, m-a lasat sa profit atat de inocenta ei cat si de voluptatea buzelor sale, chiar acolo in hotelul Q5 la care o invitasem sa bem o cafea. Tot atunci am descoperit ca asortase geaca si cu sutienul si sosetele care-i protejau piciorul de bataturile produse de pantoful cu toc de 12 cu plachiu. Spre fericirea mea nu purta chiloti, iar fusta ei verde (care eu crezusem initial ca este curea), desi mulata pe corp, am ridicat-o mult mai usor decat am dat jos bluza ei transparenta de vara. Avea talent... Credeti-ma ca fata era talentata... Talentul era singura explicatie, pentru ca experienta n-avea... Mi-a spus ca o facuse o singura data, si atunci pentru ca fusese obligata... Nu aveam de ce sa nu o cred. Imi inspira incredere, iar modul cum vorbea, comportamentul si hainele ei erau marturie ca nu mintea...

Mai tarziu, prin baruri si cluburi, cand observam zambetele (probabil de invidie) barbatilor care ne vedeau, si sorbeam cu sete din berea pe care o primeam de la ei in semn de respect pentru achizitia mea, am inceput sa realizez ce norocos eram sa am langa mine o asa bijuterie de femeie... Ma simteam unic... Si am cerut-o... In urma insistentelor mele, intr-un final, m-a dus la tatal ei, sa-i cer mana... Voiam sa fie totul ca la carte... Avea un tata de nota 10... Era doar cu vreo 5 ani mai in varsta decat ea si locuia cu inca 15 fete... Mi-am dat seama imediat ca sunt surorile Iulianei, dupa cum se imbracau... Si tatal ei se imbraca super... Blana, palarie alba, costum alb, pantofi de lac si multe accesorii de aur... Cel mai mult mi-a placut medalionul cu inscriptia PIMP... Nu am inteles ce inseamna dar el mi-a explicat ca e simbolul breslei lui... Stiti voi, cum avem noi Matza, cum au ungurii bebelusii si indonezienii clonele. Cand i-am cerut mana Iulianei a reactionat foarte bine si chiar s-a oferit sa o taie el pentru doar 10 Gold... I-am explicat ca intelesese gresit, si ca eu de fapt doream toata fata (intreaga) si pentru totdeauna... Nu a avut nimic impotriva atata timp cat eram dispus sa-i platesc suma de 500 gold pentru a-si alina durerea cauzata de pierderea odorului sau drag. I-am dat pe loc banii si am plecat fericit cu fata....

In sfarsit... Nu despre asta e vorba... Altul este necazul pe care-l am... Am chemat-o in Indonezia... Dracu’ m-a pus... E, dracu... Eu sunt idiotul... L-am vazut pe Gicutu cu Aurica, pe Piratul cu Stela dupa el, pe Siegel cu nevasta, Moon cu Malika sunt nedespartiti, asa ca am zis ca da bine sa ai sotia langa tine... Mai ales la alegerile pentru congres... Pentru un loc in congresul indonezian fac orice... Si am chemat-o, cu toate ca incepusem sa ma obisnuiesc fara ea.... Nu o mai vazusem de vreo 3 luni... Si a venit.... Toate bune si frumoase pana azi, cand intamplator gasesc o scrisoare... Din partea Iulianei pentru surorile sale... Si va las sa cititi:

“Dragele mele,
Sa va povestesc cati ceva dispri mini si dispri ce fac eu p' aci.
Luni: Mergem la teatru, sotul meu ari foarti multi bani, sotul meu ari di toati, nu ni plictisim di loc
Marti: Mergem la opera, sotul meu ari acolo o logie, sotul meu ari foarti multi bani, sotul meu ari di toate, nu ni plictisim di loc
Miercuri: Mergem la plaji, si acolo sotul meu ari o vila, sotul meu ari foarte multi bani, sotul meu ari di toate, nu ni plictisim di loc
Joi: Mergem la cumparaturi, sotul meu imi cumpara di toate, sotul meu ari foarte multi bani, sotul meu ari di toate, nu ni plictisim di loc
Vineri: Organizam seri caritabile, vin toti prietenii sotului meu, sotul meu ari foarte multi prieteni, doneaza foarte multi bani, sotul meu ari foarte multi bani, sotul meu ari di toate, nu ni plictisim di loc
Sambata: Ni plimbam, vizitam, sotul meu ari foarte multi bani, sotul meu ari di toate, nu ni plictisim di loc
Duminica: Facem barbekiu, vin si prietenii sotului meu, ne facem cadouri reciproc, iesti foarti frumos, sotul meu ari foarte multi bani, sotul meu ari di toate, nu ni plictisim di loc.

Cu drag,
Iuliana
PS: Mi-i dor di pul..a ca di mama”

Am inlemnit.... Va dati seama ca am o problema... E drept ca am ignorat-o de cand a venit, dar ce sa fac.... Daca a fost departe de mine atata vreme si eu sunt un om slab.... Supus tentatiilor, cedez... Si am cedat, in fata unei indonezience mici... De mai multe ori... si inca mai cedez. Si as cam ramane cu ea... Dar daca e clona, ce dracu’ fac? E nasol... In schimb, poate imi spune si mie secretul indonezian de clonare si clonez si eu Matza...

Si acum vine intrebarea pentru voi:

Ce sa fac? Divortez sau imi insel amanta cu nevasta?