[Doi ardeleni ~ 2] ~ La concurs

Day 1,295, 09:20 • Published in Romania India • by Patanjali
La toți de față și viitori, Sănătate!

_____________________________________________________________________________

Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura. – Lucian Blaga
_____________________________________________________________________________

Iuliu a plecat la drum, prin Ardeal, în speranța că va găsi oameni (și femei) pricepuți la buchisirea ăstei eLumi.
Nicaieri nu am loc de popas, om nebun ce-nconjoara pamantul, langa mine opreste un ceas.


======================================== =======================
Iuliu o plecatără dis de dimineață ca să prinză șnelțugu, că așa îi învățat, la tren musai să îl aștepți tu pă el, că el pă tine nu te așteaptă (se gândește, în mintea lui că și trenurile astea, ca și femeile, or fi venind ele des în gară, ca alegerile, da de multe ori pleacă tot cum au venit, dacă nu mai repede).
Și-a luat bilet de ieri, și a cerut la doamna de la casa de bilete să îi dea unul ”la geam”, că să aibă vedere la locurile pe unde trece, să își mai bucure și ochiul (mai ales prin orășelele prin care trece, poate mai vede o trăsură, o cucoană, ceva.
Lucian a venit si el, mormaid in barba: Românii aștia, așa își organizeaza viața ca să lucre vara. Numa că vara pleacă în concedii.).


- Greu cu bejania asta, prin țara noastră.
- Greu !
- Da, bine că tăt nu pot lua veneticii aștia și prunii. Pă aștia nu-i dăm numa morți.
- Apăi, dragule, bag sama că la cât de bolânzi ne gasim, numa ăsta mai îi de leac.
- Ie, dragule, numa ăsta.
-
Cum știți deja, iar se face pauză. Oamenii noștrii judecă. Adânc.

- No, amu dară, ce-om face ? Om rămânea ori n-om rămânea ?
- Vezi, aiasta îi ca și în zâsa cea cu cotatorii la fata, la care zâce tatăsău că o da-o, că doară ... No așe și noi. Om rămânea, dară, ca doară nu ne-om duce iară să vânăm elefanți ?
- Hmm ...

După o scurtă pauză ...

- Da, dacă ne botezăm si noi cu alte nume. Să ne cheme Gyuri și Laci ? Oare o fi mai bine ?
- No, dragule, să știi că m-am gândit și io, că numa așe le putem cunoaște mai de aproape pă Beji și pă Morghit, și nici să nu avem bai cu Ana și Măria noastă.

Ipoteza pare revelatoare, motiv de prelungi scărpinaturi pe sub pălării.

- Da, să te întreb și io. Tu crezi că o mai fi oarice ? Ori umblăm numa așe, ca bolânzii, pă lumea asta ?
- Io cred că tăt de la cai, că-s prea mulți, ni se trage.Că acuma îs prea de tăt multe straifuri și nu mai știe omul cu care o vinit și cu care musai să meargă cătă casa. Doamne feri să nu să încurce și când o ajuns acasă, că doară îi pun popii pă tăți să taie câte un stejar din brișca.


Toate cele bune, tuturor !

Maniu