Join the new world

Iarba fiarelor

https://ierburiuitate.files.wordpress.com/2015/01/iarba-fiarelor.jpg

Misterioasa plantă din mitologia românească, iarba fiarelor, deschidea orice lacăte, cufere și uși, dându-i posesorului șansa unei potențiale averi infinite și promisiunea libertății fără limite. Cine nu și-ar fi dorit-o?

Două plante din flora de la noi poartă această denumire.

Iată cum le descrie Zach. C Panțu în ”Plantele cunoscute de poporul român”, carte publicată la 1906:

1. Vincetoxicum officinale

Iarba-fiarelor, brilioancă, harniai, iarba-fierului, rânduniță (Vincetoxicum officinale). Plantă erbacee veninoasă din fam. Asclepiadaceae.

Tulpină dreaptă;
Frunzele pețiolate, opuse sunt ovale, cordiforme și, ascuțite, pe margini și pe nervure fin-pubescente;
Florile albe-gălbui sunt dispuse în mici corimbe axilare pedunculate, caliciul cu 5 diviziuni lanceolate, ascuțite, ajung până la baza lobilor corolei, corola rotacee alburie cu lobii glabrii, puțin groși, oval-oblongi, coronula gălbuie simplă, emisferă, cu lobii cărnoși, ovali, obtuzi și separați, legați însă printr-o membrană străvezie;
Fructele folicule netede și glabre, lanceolat-ascuțite.
Crește prin fânețe, livezi, prin păduri, tufișuri și locuri pietroase. Mai – Iulie.

Poporul nostru crede, că cu această buruiană să descuie ori-ce încuietoare, de aceea este foarte mult căutată de hoți, cari o poartă în brâu, sau în degetul cel mic de la mâna stângă. Să crede, că la Sâmziene pe la miezul nopței, dacă iai un lacăt încuiat, îl legi cu ață și-l tragi prin iarba, pe unde crezi că ar crește această plantă, cum s’atinge lacătul de iarba fiarelor se deschide și ast-fel căutând prin apropiere o poți găsi. Să mai crede că ariciul o aduce la Sâmziene și o pune la cuibul său de unde o poți lua. Daca nu o afli la cuibul ariciului, să iei puii lui să-i închizi, îngrădindu-i cu bețisoare de fier. Ariciul neputând străbate, merge de caută iarba-fiarelor și atingând bețele de fier acestea se frâng și astfel poate străbate la puii săi. Atunci omul care stă la pândă să duce și ia iarba din gura ariciului. [Cnf. Sim. Mangiuca, ”De însămnătatea botanicei românești” în Familia, anul X (1874), p. 511].

roua-cerului

2. Drosera rotundifolia https://ierburiuitate.files.wordpress.com/2015/01/roua-cerului1.png

Roua-cerului (Trans.), iarba fiarelor, rocă (Trans.) (Drosera rotundifolia). Mica plantă erbacee din fam. Droseraceae cu:

rizomul vertical;
tulpina scapiformă, erectă iese din mijlocul frunzelor dispuse în rozeta bazilară;
frunzele orbiculare, lungpețiolate, acoperite cu peri glanduloși, digestivi, roșietici, care secretă o substanță vâscoasă, care rămâne ca o picătură lucitoare de rouă pe vârful glandulei;
florile mici, albe sunt dispuse într-un racem la vârful tulpinei scapiforme, caliciul cu 5 sepale puțin concrescute la bază, corola cu 5 petale, care se usuca de timpuriu (marcescente), stamine 5, stile 3 profund bifide;
fructele capsule uniloculare, dehiscente la maturitate prin valve;
semințele numeroase, fusiforme, foarte alungite, cu tegumentul reticulat.
Crește la munte, prin livezi mlăștinoase și prin turbării. lulie – August.

Această curioasă și interesantă plantă este carnivoră sau mai bine zis insectivoră. Perii glanduloși digestivi, numiti și tentacule, secretă o substanță vâscoasă, care rămâne pe vârful glandulei; insectele, venind din întâmplare în contact cu acești peri glanduloși, rămân lipite de vârful lor și, astfel prinse, se mișcă căutând să scape; prin aceste mișcări se ating, însă, de perii glanduloși din vecinatate și sunt astfel și mai bine captivate. Perii glanduliferi (tentaculele) excitați prin acest contact, se apleacă toți peste insecta captivată, lamina frunzei devine astfel ca o cavitate, care cuprinde insecta cu totul. Secrețiunea glandelor devine mai abundentă, cantitatea de acid formic, conținută în substanța secretată se mărește, adăugându-se în același timp un ferment peptonisant; astfel, insecta prinsă, în scurtă vreme, este de tot acoperită de substanța secretată, moare și încetul cu încetul este digerată, apoi părțile din carne dizolvate sunt resorbite de celulele frunzei, împreuna cu substanța secretată. După ce digestiunea s’a efectuat, perii glanduloși (tentaculele) revin la pozițiunea lor normală.
Scrisa pt un amic sa vada cum devine bogat si cumpara un maserratii 🙂 si daca nu-i place poate sa mi-l dea mie cadou 🙂