Ziua tri

Day 4,152, 10:01 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum

A fost odată, într-o zi de 3 Aprilie in Erepublik:



La 3 aprilie 1850, Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei (1849-1853), a aprobat hotărârea Divanului Obștesc, semnând actul de înființare a jandarmeriei: ”Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”



1897: Mihail Sadoveanu a debutat în ziarul umoristic „Dracul” din București.

Ce personalități din Erepublik s-au născut pe 3 aprilie :


1880: George Valentin Bibescu, pilot român (d. 1941), văr primar cu Anna Brâncoveanu de Noailles şi Elena Văcărescu, nepot al principesei Zoe Basarab Brânconeanu şi soţ al Marthei Bibescu, a fost unul dintre cei mai mari industriaşi români, preşedinte al Federaţiei Internaţionale Aeronautice, ministru plenipotenţiar şi senator (1931-1932).

Generalul Berthelot îi numea pe românii celor două escadrile conduse de Bibescu „veselii maniaci ai sinuciderii”.

După înfiinţarea Serviciul de Aeronautică Militară, în anul 1913, Prinţul Bibescu a participat la luptele din Primul Război Mondial şi a fost avansat la gradul de maior, apoi, după război, la cel de locotenent-colonel.

Prinţul Bibescu a iniţiat şi înfiinţarea Aeroclubului Regal Român, afiliat Federaţiei Aeronautice Internaţionale (FAI), în paralel, deţinând funcţia de Preşedinte al Comitetului Olimpic Român.

Prinţul Bibescu a pus bazele „Automobil Club Român”, instituţie al cărei preşedinte a fost timp de 20 de ani.



1889: Grigoraș Dinicu, compozitor, violonist român (d. 1949) a fost un violonist virtuoz și compozitor român de origine romă, care s-a impus printr-o manieră deosebită de interpretare a vechilor piese muzicale din repertoriul lăutăresc, prin sobrietatea stilului său individual și prin tehnica instrumentală excepțională.



Este cunoscut în toată lumea mai ales pentru compoziția sa din 1906, Hora staccato.



Luigi Ionescu (n. 3 aprilie 1927, Pâncești, județul Bacău - d. 4 octombrie 1994, București) a fost un cântăreț român de muzică ușoară. Începe să cânte de la o vârstă tânără (chiar din timpul liceului) la Bacău.



Numele lui rămâne legat de o serie apreciabilă de șlagăre românești sau internaționale interpretate în limba română, cum ar fi "Marina, Marina".



Piesa de referință a carierei lui rămâne "Lalele" compusă de Temistocle Popa.

Au plecat in ziua asta din Erepublik:



1905: Ion Pop-Reteganul (n. 10 iunie 1853, Reteag, districtul Năsăud a fost un pedagog, prozator, publicist și folclorist, reprezentativ pentru epoca sa, apreciat de Ion Mușlea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.”



1944: Octav Băncilă (n. 4 februarie 1872, Botoșani, România a fost un pictor realist român.



Datorită influențelor pe care le-a avut din copilărie din partea deputatului socialist Ion Nădejde, a feministei marxiste jurnalista Sofia Nădejde (sora sa) și a lui Nicolae Beldiceanu care au înființat revista Contemporanul, principiile care l-au călăuzit în viață precum și întreaga carieră plastică a lui Octav Băncilă au fost tributare ideilor socialiste, fapt pentru care a fost și un fervent activist politic de stânga.



Artistul a avut popularitate în rândul celor umili deoarece omenia lui s-a revărsat deopotrivă asupra celor asupriți indiferent de cultură, naționalitate sau religie.



1997: Mariana Drăghicescu, cântăreață română de muzică populară (n. 18 septembrie 1952, cătunul Prisăcina, satul Bogâltin, comuna Cornereva, regiunea Severin [actualul județ Caraș-Severin], a fost o cântăreață română de muzică populară din regiunea Banat.



Tiberiu Ceia o numește „Privighetoarea Banatului”.




2015: Paul Grigoriu, jurnalist român, realizator de emisiuni radiofonice (n. 1945)

Paul Grigoriu (n. 6 martie 1945, Bacău Buciumeni, Dâmbovița) a fost un jurnalist și scriitor român, realizator de emisiuni la postul public Radio România.



A fost redactor-șef al Programului III (Radio România Tineret) și – din 1992 – director general adjunct al Radiodifuziunii Române. Între octombrie 1994 – septembrie 1995 a fost director general interimar al Societății Române de Radiodifuziune. Director general adjunct (șef al canalelor naționale) până în anul 2002, când demisionează din funcție. A fost realizator de emisiuni, profesionist de excepție și moderator al cotidianului program „Sfertul academic".



A avut și o activitate literară, debutând cu poezie în 1967, în revista Amfiteatru. Prima sa carte apărută a fost Anatomia unei străzi (1992), urmată de Vară franceză (Un romantic la Paris) (199😎, Moștenirea tinichigiului (2000) și Radiografii. 1969-1989 (apărută tot în anul 2000). În 2013 Paul Grigoriu a lansat volumul G de la Gugiumeni. Falsă monografie, la Editura Casa Radio.



A primit din partea Președinției României două importante distincții: Ordinul Meritul Cultural și Ordinul Național „Serviciul Credincios”.

Ie de giucati prunci miei Erepublik pana apari shela di se impingie cu cardul sa aiba badia Planto de o ciorba de loboda, maine e o noua zi!

XXX