Ziua cinci

Day 4,153, 11:45 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum

A fost odată, ca niciodata într-o zi de 5 Aprilie in Erepublik:

1818: Gheorghe Lazăr este numit dascăl (profesor) de aritmetică, geometrie şi geografie la şcoala de la Sfîntul Sava din Bucuresti , unde inaugurează cursurile de limbă română.



Considerat, la un moment dat, "nepotrivit şi cu totul netrebnic pentru sarcina de învăţător”, Gheorghe Lazăr a fost nevoit să părăsească Transilvania şi să se refugieze în Ţara Românească, la Bucureşti, unde şi-a putut pune în aplicare demersul care a însemnat înfiinţarea primei şcoli cu predare în limba română. Gheorghe Lazăr s-a născut pe 5 iunie 1779 în localitatea Avrig, într-o familie de ţărani înstăriţi, primul dintre cei 6 copii-4 băieţi şi două fete- ai lui Gheorghe şi Maria Lazar.

Localitatea în care s-a născut aparţinea la vremea respectivă baronului Samuel von Brukenthal. Părinţii şi-au dorit ca primul născut să devină preot şi la 9 ani a fost dat la Şcoala primară din Avrig. Pentru rezultatele deosebite la învăţătură a fost trimis să-şi continua studiile la Gimnaziul Piariştilor din Cluj, şcoală absolvită în 1806. În timpul gimnaziului la Cluj a fost nevoit să ofere lecţii particulare pentru a se putea întreţine.



Bolnav în primăvara anului 1823, Lazăr a părăsit Bucureştiul şi s-a retras la Avrig. S-a stins din viaţă pe 17 septembrie 1823 la numai 44 de ani , fiind înmormântat în curtea bisericii. Pe crucea sa a fost gravat un epitaf scrischiar de marele pedagog socotit părintele şcolii româneşti: „Cititorule, ce eşti am fost, ce sunt vei fi, găteşte-te dar”.

Puţină lume ştie că Gheorghe Lazăr a fost şi primul inginer cadastral (hotarnic) român şi că a pus bazele limbii române ştiinţifice şi tehnice, în toate domeniile. Gheorghe Lazăr este transilvăneanul care a oprit prăbuşirea naţiei sale, a românimii din vechiul teritoriu al Daciei-Romane şi a dat un nou imbold culturii şi civilizaţiei româneşti, nu întâmplător fiind numit „voievodul culturii româneşti”.

1851: A murit Ioan D. Negulici, pictor, traducător și publicist român; (n. 1812).



Ion Negulici a fost un pictor român, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească. Ion Negulici s-a născut la Câmpulung Muscel. A studiat la Bucureşti, la "Şcoala de arte decorative" condusă de Ana Rosetti, apoi a studiat pictura la Iaşi cu Niccolò Livaditti şi a plecat la Paris pentru continuarea studiilor. Revenit în ţară, a luat parte la campania de culturalizare iniţiată de Ion Heliade-Rădulescu, publicând traduceri pe care le-a ilustrat cu gravuri proprii sau reproduceri. A scris şi o nuvelă şi o piesă de teatru şi a alcătuit un „Vocabular român" pentru explicarea neologismelor. A fost membru al societăţii revoluţionare "Frăţia", a participat intens la activitatea revoluţionară din 1848, tipărind manifeste revoluţionare şi desfăşurând o intensă activitate organizatorică.



Guvernul revoluţionar l-a numit cârmuitor al judeţului Prahova.
După înnăbușirea revoluției, ajunge oaspete al sultanului Abdul-Medjid la Bursa, care îi aprecia foarte mult creaţiile. În oraşul turc Bursa va executa în continuare portrete, însă mai mult desene decât în ulei. Moare de ftizie la Istanbul, fiind înmormântat la Pera.. alături de prietenul său, pictorul Barbu Iscovescu.

Opera sa artistică, în principal desene, litografii şi uleiuri, este formată în mare parte din portrete precum cele dedicate lui Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, C.D. Aricescu, Iancu Manu. Negulici a mai creat portrete în tehnica acuarelei, precum „Femeia în albastru", remarcabile prin transparenţa tonurilor.



Printre desenele sale se distinge portretul pictorului Rosenthal. Negulici a creat şi peisaje precum „Vedere din Câmpulung", şi numeroase miniaturi.



Lucrarea ”Vedere din Câmpulung” este primul peisaj din pictura românească modernă. Înfățișează casa natală a pictorului Ion D. Negulici, actuala stradă Negulici și turlele Mănăstirii Negru-Vodă. Peisajul este aproape neschimbat astăzi, după aproape 200 de ani. Această lucrare se află în prezent expusă la Muzeul Național de Artă al României.

1884: S-a născut la Razeni, judetul Chisinau, omul politic roman basarabean Ion C. Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării a Republicii Democratice Moldoveneşti, ministru in Guvernul României, membru al Academiei Române ; ( d.1940).



La 21 noiembrie 1917 Ion C. Inculeţ a fost ales Preşedinte al Sfatului Ţării al guberniei Basarabia, provincie a Imperiului Rus, devenita ulterior Republica Democratică Moldovenească.



La 24 ianuarie Sfatul Ţării a proclamat cu majoritate de voturi independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti faţă de Imperiul Rus, iar la 27 martie 1918 a proclamat cu 86 de voturi din 146 Unirea cu România.



Hotărîrea Sfatului Ţării din 27 martie 1918, stil vechi (9 aprilie 1918, stil nou), de Unire a Republicii Democratice Moldoveneşti cu patria mamă România, a fost semnată de Ion Inculeţ în calitate de Preşedinte al Sfatului Ţării.



1910: La Sibiu, in Transilvania, are loc Conferinţa Naţională a Partidului Naţional Român. În cadrul Conferinţei se analizează situaţia politică, economică şi socială a românilor din Transilvania.



1932: S-a născut scriitorul român Fănuș Neagu; (d. 2011).



1932: Se organizeaza Muzeul etnografic şi Parcul Naţional din Cluj, România.



1944: Are loc bombardamentul masiv al aviaţiei americane asupra Ploieştilor si a regiunii petrolifere Valea Prahovei, în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial.



Bombardamentele au produs, cu pretul unor enorme pierderi provocate aviatiei americane de antiaeriana si eroica aviatie de vanatoare romana, mari distrugeri orașului Ploiești, care era considerat de generalul american N.F. Twining ,,unul din cele mai bogate izvoare de carburanți de înaltă calitate ale Luftwaffei și Wehrmacht‑ului”.
„Bătălia aeriană a Ploieștiului”, a fost denumită tot de N.F. Twining ,,una din cele mai mari epopei a celui de‑al doilea război mondial”.



„Vă închipuiți, păstrând proporțiile, cum ar arăta la Londra un monument dedicat aviatorilor germani, la Hiroshima unul dedicat celor americani și la Dresda britanicilor?”, se întreba în urmă cu trei ani istoricul Manuel Stănescu.



Ar fi jalnic, nu?



Iată că în București azi există două monumente ridicate în memoria aviatorilor americani uciși în misiunile de bombardament asupra orașului:



unul a fost realizat în 2002 în Cișmigiu, iar celălalt se află în Parcul Kiseleff și a fost inaugurat în 2007.

Monumentul este asemenea unei carti deschise pe care este inscriptionat faptul că 378 de soldaţi americani „au murit la datorie în România pentru libertatea Europei şi gloria SUA”.

S-a ridicat vreun monument in amintirea victimelor acestor bombardamente cu mai mult de 4000 de romani morti si peste 2.000 de raniti?



1949 - S-a născut compozitorul şi realizatorul de emisiuni radio Şerban Georgescu. S-a afirmat pe scena muzicală românească prin zeci de şlagăre, în anii ‘80, interpretate de Carmen Rădulescu



şi apoi de Mădălina Manole,



care i-a devenit ulterior soţie. Melodii ca „Întoarce-te”, „Fată dragă”, „Te-am văzut, mi-ai plăcut”



au câştigat numeroase premii la festivalurile de la Mamaia sau la alte concursuri (d. 4 mar. 2007)



1950: S-a născut Silviu Purcărete,



regizor român de teatru și film.



1964: S-a născut Marius Lăcătuș, fotbalist și antrenor român.



1973: La clinica chirurgicală nr.2 din Târgu Mureș, o echipă de medici, condusă de prof. dr. Ioan Pop de Popa,



efectuează prima operație pe cord deschis din România.

1997: S-a înființat Canalul România Muzical din cadrul Societății Române de Radiodifuziune.



Joaca iasta ie beton.. Erepublik ramanie de kakarton.. iaca amu dara si maine e o noua zi!

XXX