XXVIII

Day 4,177, 05:22 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum
Erepublik mereu e cel mai mandru joc din Erepublik si nu uitati ca e totusi un joc unde inca mai putem pierdem vremea ori timpul ...



Noroc ca azi e o zi de mare eveniment adica ziua :

Ziua internațională pentru comemorarea victimelor accidentelor de muncă..cum nu lucra nime.. nime nu e victima .. amu toti e patroni si mari menejeri si vloggeri si angajati la fabrica de ferishire si pa feizbuc pareloloji... laicuitori si aministi!

restu dupa cum urmeaza insiruite amu iaca:



1502: Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda" – denumită și „Cronica moldo–germană" sau „Cronica lui Ștefan cel Mare".

Cronica începe cu prezentarea anului 1457, an în care Ştefan cel Mare ocupa scaunul domnesc al Moldovei. Urmează o prezentare cronologică a războaielor purtate de Ştefan, exceptând unii ani neimportanţi pentru autor (1458, 1459, 1460 etc.). Printre evenimentele prezentate se numără: campania împotriva secuilor, cucerirea cetăţii Chilia, luptele de la Vaslui şi Valea Albă, confruntările cu ungurii, precum şi luptele dintre moldoveni şi armata Ţării Româneşti. Scrisă la curtea lui Ștefan cel Mare, ea relatează evenimentele domniei acestuia cuprinse între 1457 și 1499. Este cea mai veche dintre scrierile istorice din Moldova păstrate pînă azi si a fost descoperită de profesorul polonez Olgierd Górka, în anul 1937. În anii ’30, conform lui Şt. Ciobanu, cronica era păstrată în Biblioteca Statului din München, la nr. 952.



1653 - Se întrerupe domnia lui Gheorghe Ştefan în Moldova, aceasta fiind disputată de domnul Vasile Lupu.



Desfăşurarea evenimentelor din Polonia vecină, legate de insurecţia oştii zaporojene, de rînd cu alte evenimente ce vizau atît Ţara Moldovei, cît şi Imperiul Otoman, i-au determinat pe otomani să-l recunoască ca domn pe logofătul rebel şi nu pe acel voievod, care i-a servit aproape două decenii – pe Vasile Lupu.

Sirianul Paul din Alep, martor ocular al “răzmeriţelor moldovene”, nota în jurnalul său de călătorie: “Logofătul nu înceta a trimite mesagii, a intriga şi a face toate silinţele pentru a atrage în partidul său pe toţi oamenii cei mai însemnaţi…, care urau foarte mult pe Vasile şi pe nobilii săi, dimpreună cu toţi grecii lor…”. Ţinut sub strajă la închisoarea Şapte Turnuri din Constantinopol, Vasile Lupu îi scria cu indignare “succesorului” său: “…Mi-ai stricat şi mi-ai dezrădăcinat şi neamul cu morţi rele şi cumplite, ai stins şi avuţia şi odoara agonisită din tinereţele mele pînă la bătrîneţe…”.

1849 Moţii eliberează Abrudul, ocupat de Hatvani, Ioan Dragoş, trimisul lui Kosuth, cade victimă nerespectării armistiţiului, considerat trădător de către moţi este executat.

Un ofiţer maghiar participant la lupte descrie marşul lor de la Brad spre Abrud astfel:
„ Să fi văzut voi marşul nostru! Grămezi de arbori, şanţuri, stânci prăpăstioase, iar moţii neliniştind fără încetare armata, când în dreapta, când în stânga. Cărările erau neumblate în adevăratul înţeles al cuvântului şi, în afară de asta, mai trebuia să ne cărăm şi tunurile.”

1859 - Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor unite ale Moldovei şi Valahiei, dă decretul pentru înfiinţarea Biroului de statistică a Valahiei şi numeşte ca şef al acestuia pe Dionisie Pop-Marţian..



1908: A fost înființată Societatea Scriitorilor Români, al cărei prim președinte a fost ales Cincinat Pavelescu.

1930 - România a semnat la Paris, patru acorduri prin care erau reglementate complet şi definitiv obligaţiile financiare ce îi reveneau Ungariei, potrivit prevederilor Tratatului de la Trianon şi armistiţiului din data de 3 noiembrie 1918.

1992: Se încheie procesul fostului șef al Securității, Iulian Vlad, care este condamnat la 12 ani închisoare și degradare militară.



Iulian Vlad (n. 23 februarie 1931, Gogoșița) este un general român, Ministru Secretar de Stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului înainte de evenimentele din 1989. A fost membru al Partidului Comunist Român din anul 1946. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, împreună cu generalul Ștefan Gușă, șeful Marelui Stat Major, Iulian Vlad (potrivit istoricului Alex Mihai Stoenescu) a reușit să prevină războiul civil spre care se îndrepta România în acele momente.

În data de 31 decembrie al aceluiași an a fost arestat și condamnat la 25 ani de închisoare, ca urmare a implicării sale în represiunea care a avut loc la Timișoara și la București, înaintea căderii regimului Ceaușescu. Nu a executat însă din sentință decât 4 ani, la închisoarea de la Jilava. Pe timpul executării pedepsei nu a cerut și nu a beneficiat de niciun act de clemență. În 31 decembrie 1993 a fost eliberat din închisoare printr-o hotărâre judecătorească

1997: Semnarea protocolului de înfrățire a orașelor Suceava și Chișinău.



2001: S–a lansat Teatrul Național pentru Copii, proiect acceptat și coprodus de Teatrul Național I. L. Caragiale, director general Dinu Săraru, la inițiativa Fundației "Abracadabra" condusă de actorul Marian Râlea.

Sa nascura:



1861: Sava Athanasiu, geolog și paleontolog român (d. 1946)

Reperele activității științifice la Sava Athanasiu sunt date de prima sa lucrare intitulată: „Studii geologice în districtul Suceava”, din anul 1898, și ultima sa lucrare „Vechimea omului pe pământ şi în special în România” apărută în anul 1941.





1940: Elena Cosma, pianistă română (d. 2001)



1943: Augustin Costinescu, pictor român

Au muritu ...:



1884: Lascăr Rosetti, om politic român (n. 1816)

Lascăr Rosetti a fost al treilea fiu al hatmanului Răducanu Roset si Eufrosinei Manu şi s-a născut la 7 septembrie 1816 şi a murit la 28 aprilie 1884. Om de mare cultura "a înfiinţat cu a sa cheltuială" şcoala începatoare de la Răducaneni - multă vreme numită de oameni şcoala lui Laskarake unde a adus pe învaţătorul Mihai Pop, ce a educat generaţii de copii pe o perioada de 40 de ani.

Cu studii la Paris, Lascăr Rosetti doreşte să propage învăţământul şi în lumea satului natal.



1960: I. Valjan, dramaturg român (n. 1881)



1965: Florica Cordescu-Jebeleanu, pictoriță și graficiană română (n. 1913)

1972: Gabriel Barta, regizor român de film documentar (n. 1923)



1987: Iulia Onița, sculptor român (n. 1923)





1996: Alexandru Jebeleanu, poet român (n. 1923)

Intre cele mai cunoscute volume publicate de Alexandru Jebeleanu citam: Schituri cu soare, 1929; Inimi sub săbii, 1934; Ceea ce nu se uită 1945; Bălcescu, 1952; Surîsul Hiroshimei, 1958; Cântece împotriva morții 1963; Elegie pentru floarea secerată– (soției sale, graficiana Florica Cordescu) 1967; Hanibal, 1973.

Apoi cam atatura azi ...restu maini!