saptesprezece

Day 4,166, 09:39 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum
Erepublik e cel mai frumos joc din Erepublik versiunea marina si submarina si nu uitati ca e totusi un joc in aer.. Hai sa vedem ce s-a intamplat azi 17 lui aprilie aiurea, pentru ca aici se intampla mereu aceleasi trei chestii .. uni fura, alti se caznesc si cei din urma vor fi primi...

În fiecare an, pe 17 aprilie, marcăm Ziua Internațională a Hemofiliei. Evenimentul are ca scop creșterea gradului de conștientizare a bolii și a altor tulburări de sângerare ereditare.



„Hemofilia este o boală în care apar tulburări de coagulare prin lipsa unor proteine implicate în acest proces. Este vorba despre lipsa de factor VIII, în cazul Hemofiliei de tip A sau factor IX, în cazul Hemofiliei B”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu, directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular din Institutul Clinic Fundeni. Medicul a mai spus că boala este depistată încă din copilărie, când copilul face primii paşi. Atunci apar şi primele traume şi, evident, hemoragii.




1813: Este inaugurată eparhia Chişinăului şi a Hotinului în Basarabia ţaristă.



1822: Delegaţiile marii boierimi muntene (şapte boieri) şi moldovene (şase boieri) sosesc la Constantinopol (astăzi Istanbul) pentru a prezenta revendicările clasei dominante din ţările române. Acestea erau:

-restabilirea domniilor pămîntene;
-consolidarea privilegiilor boierimii prin concentrarea puterii în mîinile unui grup restrîns de mari boieri;
-excluderea grecilor din funcţiile civile şi ecleziastice;
-dreptul exclusiv pentru pîmînteni de a ocupa slujbe publice;
-introducerea unor reforme în spirit burghez;
etc.



Domniile pămîntene au fost ulterior restabilite prin numrea de către Poartă, la 1 iulie 1822 a domnitorilor: Ioan (Ioniţă) Sturdza în Moldova şi Grigore Ghica în Valahia.





1880: Este aprobată legea privind înfiinţarea unei bănci de scont şi emisiune în România - Banca Naţională a României, cu un capital de 12 000 000 lei. Primul director a fost Teodor Mehedinţeanu, urmat apoi de Eugeniu Carada.



1884: La Chişinău, gubernia Basarabia, este deschis un spital pentru copii.



1888 - A fost ridicat clopotul Patriarhiei, cel mai mare din ţară, la acea dată.

1901: Statul român cedează Academiei Române colecţiile Bibliotecii Centrale din Bucureşti.

1907: În urma fuzionării principalelor grupări conservatoare, Petru P. Carp a devenit șeful Partidului Conservator.



Petre P. Carp (n. 29 iunie 1837, Iași – d. 19 iunie 1919, Țibănești, județul Iași) a fost un politician român, membru marcant al Partidului Conservator.

1917: In cadrul administraţiei guberniale de zemstvă a Basarabiei, s-a format Comisiunea şcolară moldovenească ce avea misiunea de a întocmi un plan de naţionalizare a învăţămîntului.



1918: S-a infiintat, la Paris, Comitetul National al Romanilor din Transilvania si Bucovina, sub presedintia lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino; a militat pentru independenta Transilvaniei si unirea acesteia cu Romania.



1920: Congresul Partidului Poporului din România, condus de Alexandru Averescu, aceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niţă a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia. Noul partid a avut de înfruntat în Basarabia opoziţia Partidului Ţărănesc, cel mai popular partid din Basarabia la acel moment.

Trebuie menţionat că Congresul Partidului Poporului din România a fost constituit la 3 aprilie 1918 (16 aprilie 1918, stil nou) la Iaşi, România.

1931 - La Calcutta, India are loc un accident aviatic, in urma caruia aviatorul Radu Beller moare,

iar principele G.V Bibescu este grav ranit.


În timpul unui zbor aviatic executat la data de 17 aprilie 1931 echipajul aflat la bordul unui Fokker trimotor, a decolat de la Jodpour în direcția Alahhabad-Calcutta. La altitudinea de 2500 metri, avionul a fost atacat de un cârd de vulturi. Avionul a fost cuprins de flăcări datorită spargerii unui rezervor și pilotul a fost nevoit să aterizeze forțat în localitatea Benares din India.
Toți membrii echipajului au fost răniți sau au suferit arsuri. Pilotul Traian Buduloiu a fost internat câteva luni într-un spital englez, iar prințul George.Valentin Bibescu a avut un picior fracturat.
Radu Beller a decedat la data de 30 aprilie 1931 într-un spital din Benares, datorită arsurilor grave pe care le-a suferit. Acesta a fost îngropat într-un cimitir militar britanic din zona oraşului Benares. Pe mormântul său era scris: „Lieutenant pilote aviateur Radu Beller, tombé au champ d’honneur en service commande, le 17 mai 1931”



1947: S-a infiintat Filarmonica de Stat “Oltenia” din Craiova.

1996: Este inaugurat oficial la Cernavoda, primul reactor al Centralei nucleare electrice.



Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcția a cinci unități. Unitatea I are o putere electrică instalată de 706 mw și produce anual circa 5 TWh.
Unitatea II a fost pornită pe 6 mai 2007 , conectată la sistemul energetic national pe 7 august și funcționează la parametri normali din luna septembrie 2007.

Se nascara:

1878 in localitatea Bucești, Ivești, jud.Galați, chimistul român Negoiţă Dănăilă, unul dintre întemeietorii învăţământului românesc de chimie tehnică.



Negoiță Dănăilă (n. 17 aprilie 1878, Bucești, Ivești, Galați – d. 5 februarie 1953) a fost un chimist român, membru de onoare al Academiei Române. A intrat în istoria chimiei ca fondator al școlii de chimie tehnologică din România și al învățământului superior de chimie industrială, prin înființarea în 1919 a Institutului de Chimie Industrială. A urmat Școala primară în satul natal, Bucești, iar apoi Liceul Internat din Iași. A absolvit Universitatea din Iași, Facultatea de Științe, secția fizică-chimie în 1902, plecând cu o bursă din fondurile „Casei școalelor” la Școala Politehnică din Charlottenburg – Berlin (1904-190😎, unde a obținut în 1909 diploma de doctor a Universității Tehnice din Charlottenburg.



1895 - Ion Vinea (pseudonimul literar al lui Ion Eugen Iovanaki, n. 17 aprilie 1895, Giurgiu – d. 6 iulie 1964, București), poet român în vecinătatea mișcării literare de avangardă.

Frecventează cursurile Facultăţii de Drept, mai întâi la Bucureşti, apoi la Iaşi, unde îşi ia diploma de licenţă. Nu a profesat niciodată avocatura. Încă din anii liceului, scoate împreună cu Tristan Tzara şi Marcel Iancu, revista Simbol 1912, cu atitudine netă împotriva semănătorismului. Conduce revista „Contimporanul” în anii 1922-1932, revistă care devine principală rampă de lansare a scriitorilor modernişti şi avangardişti. Alături de colaborarea scriitorilor români (Barbu Fundoianu, Ilarie Voronca, Ion Barbu ş.a.), revista condusa de Vinea a găzduit texte ale autorilor de pe diverse meridiane (Paul Éluard, Philippe Souppault, Robert Musil, Joyce Trake, Kassak Lajos etc.), întreţinânâd o vastă corespondenţă cu membrii „comunităţii” avangardiste europene, fapt care îi permite să păstreze revista mereu în actualitate. Faţă de creaţia sa poetică a dovedit nepăsare, risipindu-şi versurile în paginile diverselor publicaţii la care colabora, fără preocuparea de a şi le aduna într-un volum. O va face totuşi în anul 1964, când la 26 iunie se dă „bun de tipar” volumului „Ora fântânilor” de către Editura pentru Literatură. Ion Vinea, în vârstă de 79 de ani, nu îşi va vedea însă cartea în vitrinele librăriilor. Se stinge din viaţă câteva zile mai târziu, în ziua de 6 iulie 1964.



1920: Stere Popescu, coreograf român (d. 196😎



Stere Popescu (n. 17 aprilie 1920, Galați, d. martie 1968, Londra, Marea Britanie) a fost un coregraf avangardist român. A studiat baletul cu Floria Capsali. În paralel a studiat și arhitectura. În anii 1940 a fost prim solist al Operei din București. A publicat studii teoria dansului în Contemporanul și Luceafărul și poezii în Revista Fundațiilor Regale. A fost căsătorit cu criticul de artă Sanda Agalides. A rămas în Franța în noiembrie 1965 după participarea cu piesa lui Pierre Boulez „Ciocanul fără stăpân” la Festivalul de Dans de la Paris. S-a sinucis la Londra în 1968.



1955 - S-a născut cântăreaţa de muzică uşoară, compozitoarea și profesoara de canto, Angela Ciochină.



Angela Ciochină (n. 17 aprilie 1955, comuna Urecheni, județul Neamț – d. 7 iulie 2015, București) a fost o solistă vocală, compozitoare și profesoară de canto. Angela Ciochină a fost fată de preot și a absolvit conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (1974-7😎 fiind colegă de generație cu regretata Mihaela Runceanu. A studiat cu profesorii Petre Brâncuși (teoria muzicii), Victor Giuleanu (teorie și solfegii) și Carmen Petra-Basacopol. Imediat după terminarea facultății a fost angajată la Ansamblul „Doina” al Armatei. A întreprins turnee în țară cu Ansamblul artistic al UTC (1975-81) și cu Ansamblul „Doina” al Armatei (1978-81). De asemenea a concertat și în străinătate în țări precum Bulgaria, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Grecia și Turcia.



A lansat câteva șlagăre de mare succes cum ar fi: „Ești numai tu” (repertoriu internațional), „Odată cu cîntecul” (George Grigoriu), „Am vrut” (Dan Stoian), „Salcâmul de pe strada mea” (Cornel Fugaru), „Un copil” (Jolt Kerestely), „Marea mea” (Horia Moculescu), „Salcia” (Muzica: Horia Moculescu. Piesa i-a fost încredințată Angelei după plecarea din țară a Mihaelei Mihai). Un mare succes al carierei sale a fost albumul „Drumuri paralele” (Electrecord, 1985) cu piese compuse de Victor Socaciu. S-a retras din muzică la sfârșitul anilor’80. Angela Ciochină a fost și o apreciată profesoară de canto. În 2007, după decesul tatălui ei, Angela Ciochină s-a reîntors în comuna natală Urecheni din județul Neamț. Ea suferea de ciroză hepatică și a fost găsită moartă în locuința sa în dimineața zilei de marți 7 iulie 2015.

Se dusara susu col' pi deal:



1647: Grigore Ureche, cronicar moldovean (n. 1590) în satul Goești din ținutul Cârligăturii și a fost înmormântat într-o criptă de la mănăstirea Bistrița din Moldova

Grigore Ureche a studiat la şcoala iezuită de la Lvov si a învăţat latina, polona, slavona şi greaca. Mare spătar (1634—1643), apoi mare vornic (1643—1646).



Cronica sa, „Letopiseţul Ţării Moldovei”e cea mai veche scriere din Moldova în limba romană si descrie istoria Moldovei din 1359-1594.
Cronica a ajuns pînă la noi prin nişte interpolări ale călugărilor pisari: Simion Dascălul, Misail Călugărul şi Axinte Uricariul.
1896: Traian Demetrescu, poet, prozator și publicist (n. 1866)



1896 - A murit, la Craiova, Traian Rafael Radu Demetrescu, poet, prozator si publicist. (n. 1866).

Traian Demetrescu, pe numele său complet Traian Rafael Radu Demetrescu, cu pseudonimul literar Tradem, care semna ocazional și Traian Demetrescu-Tradem) (n. 3 noiembrie 1866, Craiova – d. 17 aprilie 1896) a fost un poet pre-simbolist. Remarcat de Alexandru Macedonski pentru poezia Ploaie din senin din „Vocea Oltului” (1882), acesta îi prefațează și primul volum, Poesii (1885). Va mai publica șase, cu titluri semnificative: Freamăte (1887), Amurg (188😎, Cartea unei inimi (1890), Sensitive (1894), Acuarele (1896), și șase volume de proză, dintre care două romane și un volum de note critice. Devenit popular prin versurile și romanele lui, foarte citite la sfârșitul secolului trecut, anunță în poezie pe George Bacovia În 1892 se îmbolnăvește de ftizie, boala agravându-i-se treptat. Se întoarce, astfel, la Craiova, însă activitatea gazetărească îl acaparează până la a uita să-și mai îngrijească sănătatea. În 1894, la Editura Librăriei H. Steinberg din București, i se tipărește volumul Sensitive, cu unele poezii preluate din volumele anterioare. Tot acum, între lunile 7 februarie și 23 mai, colaborează, alături de C. Mille, la „Evenimentul literar”. Încercând să-și îmbunătățească sănătatea, acesta călătorește prin Austria, Bavaria și Elveția. În 1895 i se tipăresc, la Craiova, romanul Iubita in care transpar multe note autobiografice și volumul de proze (nuvele) Priveliști din viață, ultima lucrare pe care autorul a mai supravegheat-o, inaintea decesului sau.

1945: Moare Ion Pillat, poet si eseist, laureat al Premiului National pentru Literatura pe anul 1936, membru al Academiei Romane. (n. 1891).



Ion Pillat (n. 31 martie 1891, București – d. 17 aprilie 1945), a fost un academician, antologist, editor, eseist, poet tradiționalist și publicist român. Pe linie maternă a fost înrudit cu familia Brătianu. Bunicul său a fost cunoscutul politician Ion Brătianu, acesta fiind adesea evocat în poeme din volumul său cel mai complet din punct de vedere estetic, Pe Argeș în sus, în poeme precum Bunicul, Bunica, Aci sosi pe vremuri sau Ochelarii bunicului. Și-a petrecut copilăria la moșiile Florica, pe Argeș și la Miorcani, pe râul Prut. După 1945 poezia sa este trecută la “index”, evident din rațiuni strict politice. Fiul său, criticul și romancierul Dinu Pillat a fost îndepărtat de la Facultatea de Litere unde era asistent al lui George Călinescu fiind condamnat la temniță politică, iar manuscrisele i-au fost confiscate și distruse. Nepoata sa, Monica Pillat este o reputată anglistă



1945: Mircea Streinul, scriitor și poet iconarist (n. 1910)

Mircea Streinul; (n. 2 ianuarie 1910 in localitatea Cuciurul-Mare, din fostul judet Cernauti, azi in Ucraina – d. 17 aprilie 1945, Bucuresti) a fost un poet si prozator roman. Urmeaza cursurile liceului „Aron Pumnul” din Cernauti, unde, impreuna cu alti trei colegi pasionati de literatura, scoate revista „Caietul celor patru”. Continua cu studii de litere, filosofie, drept si teologie la Universitatea din Cernauti. impreuna cu Ion Rosea, Gh. Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel si multi alti aderenti ulteriori, infiinteaza in 1931 gruparea „Iconar”, la Cernauti. Cu colaborarea lui Iulian Vesper gruparea isi infiinteaza in 1933 si o editura proprie. Mircea Streinul debuteaza in bucovineana Junimea literara cu un fragment de roman in nr. 5-8 din 1929; in presa bucuresteana debuteaza la 1 noiembrie 1930 cu un poem in revista Capricorn a lui G. Calinescu . Apare primul sau volum de poeme: Carte de iconar (1933).S-a apropiat de miscarea legionara, propunind in 1937 chiar notiunea de „poezie legionara” (mistica, thanatica, ascetica, anti-confesiva, panteista, preocupata de temele sacrificiului, adoratiei, invierii, si guvernata de o viziune cosmica).A decedat în condiţii misterioase după invazia bolşevică, în Bucureşti.



1954: Lucrețiu Pătrășcanu, ministru, avocat, sociolog și economist (n. 1900)

Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944, jurist, sociolog și publicist, profesor la Universitatea București, ministru al Justiției române între 1944–1948.
Licențiat în drept și doctor în științe economice al Universității din Leipzig, Pătrășcanu era o figură rară printre puținii comuniști din România. A fost reprezentant al ilegaliștilor români la Comintern și în alianța politică ce a declarat scoaterea țării din alianța hitleristă în august 1944. Primul comunist devenit ministru a deținut portofoliul Justiției.





1964: George Vraca, actor român (n. 1896)

George Vraca (n. 25 noiembrie 1896, București – d. 17 aprilie 1964, București) a fost un renumit actor român, unul dintre numele mari ale scenei românești. A absolvit cursurile Conservatorului de artă dramatică. S-a remarcat în interpretarea unor roluri principale din repertoriul clasic și modern, universal și național (Hamlet, Visul unei nopți de vară, Cum vă place, Neguțătorul din Veneția, Macbeth, Richard al III-lea de Shakespeare, „Din jale s-a întrupat Electra” de Eugen O’Neil, Vlaicu-Vodă de Alexandru Davilla, Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri etc.). Interpretările lui George Vraca excelau prin adâncimea înțelegerii rolului, distincția și eleganța ținutei, gestica sobră și dicțiunea exemplară. A fost director de teatru, animator, conducător de colective artistice. Ca actor de cinematograf s-a remarcat în filmul Tudor. Spre sfârșitul vieți, a recitat la radio câteva dintre poemele lui Eminescu, între care și Luceafărul.



1971: Nicu Stănescu, violonist, dirijor și compozitor (n. 1903)



1985: Dumitru Ion Suchianu, eseist și traducător, critic de film (n. 1895)



1990: Paul Gh. Dimo, inginer, specialist în domeniul electricității (n. 1905)

Paul Dimo a urmat cursurile Scolii Politehnice din Bucuresti intre 1923-1928. Si-a continuat studiile in Franta intre 1929-1930, devenind si inginer diplomat al Scolii Superioare de Electricitate din Paris. La SGGE a lucrat intre 1930 si 1945, fiind subdirector tehnic. Paul Dimo s-a facut cunoscut pe plan mondial in calitate de creator al analizei nodale, cunoscuta sub denumirea de Dimo's REI Methods. A scris numeroase carti si alte lucrari cu profil electroenergetic. A contribuit la construirea sistemului hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier. A proiectat hidrocentrala Moroieni. Paul Dimo a fost ales de Academia Romana membru corespondent la 21 martie 1963 si membru titular la 22 ianuarie 1990. A fost membru al Societatii Franceze a Electricienilor. A fost distins cu prestigiosul Premiu Montefiori, care se acorda o data la cinci ani. In Bucuresti a locuit pe strada Grigore Alexandrescu, numarul 90.

2006: Mihail-Constantin Eremia, profesor universitar la Facultatea de Drept din Universitatea București (n. 1956)



2007: Gil Dobrică, cântăreț român (n. 1946)

A fost un solist vocal de muzică pop-rock, soul și rhythm and blues din România. A avut în repertoriu melodii proprii și preluări după piese celebre semnate Ray Charles (al cărui admirator declarat a fost) și alți artiști de gen, printre care John Denver, a cărui piesă intitulată “Country roads” (“Drumuri de țară” – modificată în “Hai acasă”) a devenit cea mai cunoscută melodie din cariera lui Gil Dobrică.



2010: Alexandru Neagu, fotbalist român





2013: Paul Dan Cristea, academician, profesor român la Universitatea Politehnica din București (n. 1983)

Paliti pantru tokensi pana se raresc frunzele la morcovi!

xxx