Noua

Day 4,157, 12:51 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum

A fost odată, o zi de 9 Aprilie in Erepublik, dar sa vedem ce s-a intamplat :



* Acum 287 de ani (1732) episcopul Ioan Inocenţiu Micu (Klein) adresa Curţii de la Viena un prim memoriu în care cerea să fie respectate drepturile acordate românilor transilvăneni greco-catolici prin cele două Diplome Leopoldine (din 1699 şi 1701), fapt ce a declanşat lupta de emancipare naţională a românilor ardeleni.



* În urmă cu 169 de ani (1850), la Teatrul Naţional din Iaşi se juca, în premieră, „Chiriţa în Iaşi” (sau „Două fete ş-o neneacă”) de Vasile Alecsandri; în rolul Chiriţei, actorul Matei Millo.



* Acum 103 ani (1916) avea loc prima audiţie, la Ateneul Român, a „Suitei a II-a” de George Enescu (dirijor, compozitorul).



* Se împlinesc 101 de ani (191😎 de la apariţia Decretului regal de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I,



regele României, şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministrul de justiţie. La 27.III/9.IV.1918 Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă).



* Radio România Cultural aniversează 52 de ani de difuzare a emisiunii Revista Literară Radio. Emisiune literară fanion a radioului public, Revista Literară Radio a fost iniţiată de scriitorul Vasile Voiculescu în 1929. Suspendată apoi vreme de peste trei decenii, emisiunea a fost reluată în 9 aprilie 1966 şi difuzată săptămânal



* Cu 45 de ani în urmă (1974) a fost inaugurat stadionul de fotbal „Steaua” din Bucureşti, cu ocazia meciului amical cu echipa OFK Belgrad (scor 2 – 2).



Este stadionul unde au fost obținute cele mai mari performanțe ale fotbalului românesc, fosta câștigătoare a Cupei Campionilor Europeni, Steaua București, cât și naționala României disputând aici majoritatea meciurilor. Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost pe 23 martie 1977 împotriva Turciei (scor 4-0), în cadrul unui meci contând pentru Cupa Balcanică.

Mai se nascura respectivi:



- 1894: se nastea Camil Petrescu, a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet.



El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura română în special ca inițiator al romanului modern.



– 1947: S-a născut Horia Alexandrescu, jurnalist, publicist şi moderator TV; director-fondator al cotidianului „Independent” (2005), Cronica Română (1993-2001), „Curierul naţional” (1990-1993).



– 1948: S-a născut pictorul şi profesorul Ioan Sbârciu;



de numele lui se leagă fenomenul numit „Şcoala de pictură de la Cluj”



– 1962: S-a născut fostul fotbalist Mircea Rednic, actualmente antrenor .



Au pasit spre apus:



– 1654: A murit Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti (septembrie 1632-aprilie 1654); a consolidat politic şi economic ţara, a tipărit primele legiuiri, a asigurat o mare înflorire culturală şi artistică; a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români (n. ~ 1580)

Cronicarul moldovean Miron Costin spune: ”Matei Vodă, om fericit peste toate domniile acei țări, nemândru, blând, dirept om de țeară, harnic la răsboaie, așa neînfrânt și nespăimântat, cât poți să-l asemeni cu mari și vestiți oșteni ai lumii”.

Matei Basarab a fost domnitorul vlah care a zidit cele mai multe biserici. O cronică ne spune că au fost peste 150, cifră evident exagerată. Numărul exact nu se știe, dar au fost peste 40. Lăcașurile de la Muntele Athos au beneficat și ele de atenția domnitorului de la București. În țară, din inițiativa lui se va face o ”moară” (fabrică) de hârtie și una de sticlă. Se reia exploatarea minelor de aramă și fier.



A fost un sprijinitor al culturii, deși nu învățase foarte multă carte iar limbi străine nu cunoștea. În timpul său a apărut ”Pravila de la Govora” care este este cea mai veche culegere de legi atât bisericești, cât și laice din Țara Românească. Remarcabilele însușiri ale lui Matei Basarab au făcut ca el să fie unanim prețuit. Bulgarii îl văd ca eliberatorul de sub jugul turcilor. O delegație vine în februarie 1648 și îl roagă să ia comanda luptei contra musulmanilor și îi făgăduiesc faptul că după biruință va fi proclamat țar. Regele Poloniei Vladislav al IV-lea, trimițându-i o scrisoare în care vorbește de lupta anti-otomană, îl numește ”generalissimul Orientului”.



Rezidentul imperial de la Stambul într-un raport asupra celor doi voievozi români, spune despre Matei că ”stima pe care o au turcii față de el îl ține mai mult în domnie decât darurile” (textual ”unsoarea”). Neamțul își rezumă gândurile: ”…îl socotesc pe actualul voievod al Țării Românești ca pe un principe așa de viteaz încât prin el – dacă un mare potentat l-ar ajuta cum trebuie- se vor face multe lucruri bune împotriva turcilor”. Căci ”aceștia se tem de Matei și-l consideră aproape un al doilea Mihai Vodă”. Faima bătrânului Matei Basarab ajunge până în Apus. În 1689 un istoric francez spune că era ”prinț zelos pentru religia creștină și foarte iubit de supușii săi”.



– 1931: A murit prozatorul Nestor Urechia; unul dintre predecesorii literaturii turistice româneşti. Autor de literatură uşoară, Nestor Urechia, prozator şi publicist, fiul Luizei şi al lui Vasile Alexandresu Urechia, născut la data de 1 mai 1866 în Bucureşti, a locuit în oraşul Buşteni pe strada ce îi poartă astăzi numele, într-o cochetă vilă amplasată în apropierea intrării pe Valea Cerbului.



Cunoscut ca autor, povestitor autentic stilul său, se caracterizează printr-o mare putere de evocare a tot ceea ce este deosebit ca frumuseţe în Munţii Bucegi. Absolvent al şcolii primare şi al liceului în Bucureşti, şi-a definitivat studiile la Paris absolvind „Ecole Polytechnique” şi „Ecole des Ponts et des Chaussees”, după care, întors în ţară, ajunge printr-o conjunctură favorabilă în oraşul de la poalele Munţilor Bucegi în calitate de inginer coordonator de lucrări de amenajare a şoselei naţionale Câmpina-Predeal, reuşind să facă din aceasta cea mai bună cale de comunicaţie din ţară.



– 1961: A murit Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător, cunoscut mai ales pentru piesa scrisă în 1929, “Gaiţele” (n. 188😎



– 1964: A murit Mihu Dragomir (pseudonimul lui Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător (n. 1919).



– 1998: A murit Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (n. 1916)



– 2015: A murit Constantin Drăghici, interpret de muzică uşoară, compozitor şi orchestrator (n. 1932).













Mereu se intampla ceva in Erepublik,

in timp ce voi cititi porcarii,

...doar pentru ca maine e alta zi!

xxx