XIX

Day 4,168, 11:30 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum

19 APRILIE – Ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în această zi nu in Erepublik...



1849 (sn 1 mai 1849) – S-a semnat Convenția ruso-turcă de la Balta Liman, care consemna în plan diplomatic internațional înfrângerea Revoluției Române de la 1848-1849

La 19 aprilie 1849, stil vechi (1 mai 1849, stil nou) are loc semnarea convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, nu departe de Istanbul, care consfinţeşte pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 din Moldova şi Valahia. Moldova, în urma revoluţiei nereuşite din 1848, se afla sub regimul ocupaţiei militare ruseşti. Valahia, unde revoluţia reuşise să istaleze un guvernul liberal provizoriu, se va confrunta cu o intervenţie militară comună ruso-otomană care va înlătura acest guvern. Ambele principate erau reconfirmate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar sub protectorat ţarist (stabilit anterior prin Regulamentul Organic în 1831-1832). Prin semnarea Convenţiei de la Balta-Liman (1849) influenţa otomană în Principate a crescut.

1860 - La Chişinău in Basarabia ţaristă, este înfiinţată prima şcoală primară de stat pentru fete.

. Astfel, în­cepând cu anul 1858, la Chişinău a început reorganizarea învă­ţământului me­diu feminin. La 10 mai 1860 Ministerul Învăţământului Public din Im­pe­­­riul Rus a confirmat „Regulamentul cu privire la şcolile pentru fete” .

Iniţial el planifica să deschidă în capitala provinciei o mănăstire de călu­gă­riţe, care ar fi avut în subordinea sa un azil destinat fetelor de clerici [5]. Ulterior, pla­nul arhiepiscopului se reduce doar la deschiderea unei şcoli de fete. Problema spa­ţiului pentru amplasarea şcolii a fost soluţionată de Ar. Dimo şi de S.Simiţchi.

Antonie Ar.Dimo, răspunzând apelului arhiepiscopului Antonie, jertfeşte o desetină şi 1638 stânjeni pătraţi de pământ pentru edificarea mănăstirii; la rândul său, Simion Simiţchi a alocat 2106 stânjeni pătraţi de pământ, 25000 de cărămizi şi 10 cuburi de piatră. Într-un an de zile 1860-1861, donaţiile de bani s-au ridicat la circa 15000 de ruble [6]. În consecinţă, arhiepiscopul Antonie dă dispoziţie să purceadă la înălţarea şcolii şi a bisericii ei. În primăvara anului 1861 încep lucrările de construcţie a Şcolii Eparhiale de Fete din Chişinău. În aprilie 1864 construcţia şcolii a fost finisată. Ea a fost dată în exploatare la 3 mai 1864 [7]. Şcoala Eparhială de Fete din Chişinău era subordonată autori­tă­ţi­lor eclesiastice locale. Noua şcoală reprezenta un local destul de impresio­nant. La soli­­citarea arhiepiscopului autorităţile eclesiastice au întocmit listele cu nu­me­le fetelor de clerici pretendente la locu­rile oferite de Şcoala Eparhială de Fe­te din Chişinău. Regulamentul, fixa numărul elevelor la 50 dintre care 20 bur­sie­re şi 30 solvente . Elevele urmau să fie repartizate conform nivelului de pregătire, în trei clase: pregătitoare, pri­mară şi medie. Fiecărei eleve se acorda o bursă anuală de 50-60 de ruble, hrana şi îmbrăcămintea fiind gratuite.

In concluzie trebuie de menţionat că Şcolile eparhiale pentru fete au jucat un rol important în procesul de dezvoltare spirituală a basarabenilor. Fetele au primit posibilitate de a studia în şcolile laice şi ecliziastice după absolvirea cărora să primească posibilitate de a continua studiile în Odesa şi Kiev.


1862 – S-a creat, la Cernăuţi, Reuniunea română de lectură, transformată apoi în Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina



Ia fiinţă, la Cernăuţi, în 1862, sub denumirea de „Reuniunea Română de Lectură din Cernăuţi”, la iniţiativa unui comitet format din I. Gh. Sbiera, Orest Renei, Ioan Popescul, baron Nicolae Vasilco şi Leon Ciupercovici. La început, se doreşte a fi o asociaţie care pune la îndemână românilor cărţi, reviste, ziare, într-o sală de lectură; se organizează şi o bibliotecă.
În discursul de inaugurare din 1 mai 1862, Al. Hurmuzachi arată că rostul Societăţii este cultural, dar, mai, ales naţional românesc. Primul comitet era format din: Mihai Zotta – preşedinte, Al. Hurmuzachi – vicepreşedinte, I. Gh. Sbiera – secretar, Ion Calinciuc, Aron Pumnul, Al. Costin, Leon Ciupercovici – membri, iar Orest Renei, Leon Popescul şi baron N. Vasilco – membrii supleanţi. Factorul organizator important a fost I. Gh. Sbiera, care a fost secretar, cu intermitenţe, până în 1896.



S-a constituit cu 185 de membri dintre care: 71 de preoţi, 62 de boieri, 52 de funcţionari. Cărţile şi revistele necesare activităţii Societăţii, în cea mai mare parte, se aduceau din România, dar erau foarte strict controlate de autorităţile austriece. Pentru a scăpa de acest control, a fost angajat un om de încredere la Mihăileni, care trecea publicaţiile pe sub nasul autorităţilor imperiale!
Limba „oficială” a Reuniunii, folosită atât între membrii ei cât şi în corespondenţa cu autorităţile statului a fost întotdeauna numai cea română, folosită de timpuriu cu grafie latină.


1877 - După o şedere de opt zile la Chişinău, in Basarabia ţaristă, împăratul rus Alexandru II-lea a plecat cu trenul spre Odesa. Venirea ţarului a fost prilejuită de începerea operaţiunilor militare în cadrul Războiului ruso-turc 1877-1878.



1887 - Scriitorul roman B. St. Delavrancea a tiparit in revista “Lupta literara” prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose.



Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.



1889 - Principele Ferdinand, nepotul Regelui Carol I, a sosit in tara in calitate de viitor mostenitor al tronului.



A devenit Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României. Din acest moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, ajungând până la gradul de general de corp de armată. S-a căsătorit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.



Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub numele de Ferdinand I, în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excludere sa din Casa Regală de Hohenzolern, de către șeful acestei case, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei. Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și „Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”.

1932 – S-a publicat Legea pentru asanarea datoriilor agricole (sau Legea de conversiune a datoriilor agricole), prin care se reduceau datoriile proprietarilor agricoli din România

1938 - Au fost arestaţi mai mulţi comandanţi legionari în cadrul încercării regelui Carol al II-lea de a prelua controlul total asupra ţării



1919 - La Bucureşti in România, apare revista literară Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu. Revista va fi publicată pînă în mai 1929 şi ulterior din martie 1926 – martie 1927. La revista Sburătorul va debuta scriitorul român Ion Barbu.

Sburătorul a fost o revistă periodică literar-artistică modernistă și un cenaclu literar, pornite la București în aprilie 1919. Sub conducerea lui Eugen Lovinescu, cercul de scriitori a fost esențial în extinderea spectrului literaturii române de la simbolismul românesc la temele urbane ale realismului și ale avangardei artistice.

• 1962 – S-a constituit, la Bucureşti, Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România



• 2002 – S-a lansat canalul TVR Cultural, al Televiziunii publice române.

2007 - Parlamentul României a aprobat, cu 322 de voturi "pentru", suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.



2017: În perioada 19-23 aprilie se desfășoară Campionatul european de gimnastică individuală Cluj 2017, ediția a VII-a. Este cea de-a doua ediție găzduită de România după cea din 1957. România a obținut un total de 4 medalii: 2 de aur, una de argint și una de bronz.

A nascutu...



1847: Calistrat Hogaș, scriitor român (d. 1917)



1854 - S-a născut inginerul Anghel Saligny, cel care a construit podul de la Cernavodă. A fost membru al Academiei Române (m. 17 iun 1925)



Anghel I. Saligny (n. 19 aprilie 1854, Șerbănești, județul Galați – d. 17 iunie 1925, București), academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.

1875: Gheorghe Dobrin - avocat şi ziarist bănăţean, primul prefect român al judeţului Caraş-Severin.



1890 – S-a născut Vintilă M. Mihăilescu Antropolog cultural și geograf, membru titular (din 1974) al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe din România (din 1939) (d. 197😎



1944 – S-a născut Ioan Gliga Poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Pământule, de-acasă…, Eminescu – pururi tânăr. Dedicații lirice, Clipe și treceri

Ultima poezie (postată pe Facebook în data de 30 aprilie 2015)
FLORI DE MAI
De din vale până-n plai
Râd în soare flori de mai
Toporaşi şi viorele,
Prin poiene şi vâlcele.
Iar pe ramuri, în livadă
Parcă s-a cernut zăpadă!
Vânt de mai uşor adie,
Viscolind o păpădie.



1947 - S-a nascut Nicu Covaci, compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician român, cunoscut ca fondator și lider al formației Phoenix.



Nicolae (Nicu) Covaci (n. 19 aprilie 1947, Timișoara) este un compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician român, cunoscut ca fondator și lider al formației Phoenix. Singurul copil al unei croitorese (Tamara) originară din Basarabia și al unui tată bănățean de lângă granița cu Serbia, Covaci a crescut fără tată până la vârsta de vreo 11 ani, deoarece acesta a fost deținut politic la Canalul Dunăre-Marea Neagră timp de vreo 10 ani. A început de mic copil să ia lecții particulare de pian, acordeon și limbă franceză, germană și engleză. Mai târziu, după ce a învățat singur să cânte la muzicuță, a luat și lecții de chitară. A urmat secția germană a școlii primare, secția română a școlii generale, liceul de arte plastice și Institutul de Arte Plastice din Timișoara.



1954: Radu Țeposu, critic literar român (d. 1999)


A muritu...



1895: Raicu Ionescu-Rion, critic literar și publicist român (n. 1872)

Anii de viata: 24 august 1872, Bălășești, județul Galați - 19 aprilie 1895, Târgoviște, județul Dâmbovița

A urmat Facultatea de Litere și Filozofie din Iași între 1890 și 1893. Simpatizant al ideilor socialiste, a publicat articole pe teme sociale în ziarele „Critica socială”, „Munca” și „Evenimentul”. De asemenea, a fost autor de studii literare, apărute, majoritatea, în „Evenimentul literar”. A murit la doar 23 de ani, fiind bolnav de tuberculoză. Postum i-au fost publicate lucrările Scrierile literare (1895), Religia, familia, proprietatea. Din epoca Revoluției Franceze (1909), Eminescu și Lenau

Aici oricum se intampla nimic si urla blogheri in gura mare despre el...ce se aduna goldu de la amarasteni si dam cu sprinbrecu cela...da parca suntem in vacanta de primavara...

XXX va tzucalesc pi toti fani miei..Putin da baniii!... maine e o alta zi aishisha in Erepublik!