Analiza literara.

Day 2,144, 12:44 Published in Romania Romania by vali71

"Miros de pârţ de clonă nătângă,
Sus în deal pe mătărângă,
Şade prostul satului,
Fix pe fundul lacului."
De aici de la fundul comentariilor.

“Ce am scris eu mai sus e mai valoros pentru literatură decât orice ai citit tu până acum în umila ta existenţă."


Profunzimea “partzului” din aceasta creatie, m-a decis sa fac o scurta analiza literara a textului produs intr-un comentariu, cu atat de multa eruditie lirica.
Eminescu, nu cred ca se poate ridica la atat de inalta profunzime, profunzime izvorata cu putere din nativul literar al autorului, precum berea care tasneste din butoiul de inox proaspat desfacut. Ce poate fi mai frumos si mai sugestiv decat o clona cracacita a carei mataranga miroase a part? Nimic si nimeni. In acelasi timp, autorul ne poarta elegant prin mirificile strafunduri ale posibilitatilor umane, ce reprezinta teleportarea pe axa spatiala, atragand atentia, totodata, asupra efectului cuantic la care pot fi supusi atomii, precum a patit-o pisica lui Schrödinger ;


“Sus în deal pe mătărângă,
Şade prostul satului,
Fix pe fundul lacului”.

Observati cum, dragi cititori, "prostul satului" se poate situa in acelasi timp, pe coordonate spatiale diferite, pe deal dar si pe fundul lacului.

In acelasi timp, aici, “Miros de pârţ de clonă nătângă,” ni se atrage atentia ca prostul este o clona sau ca, prostul se poate dedubla, respectand perfect experimentul lui Schrödinger.


Cu atat mai adanca este creatia, cu cat ne putem da seama foarte usor ca, poetul respectiv ne aduce fara sa vrem, spre traditie, spre Miorita carpatina, el asteptand de la noi, in acelasi timp, sa-l intelegem si sa-l purtam si noi, cu acelasi talent liric, spre originile sale ancestrale.

Inchei aici, reverberand cu placerile poetului nostru, ignorand inca o data literatura care se preda in scoala, si infruptandu-ma cu nesat din elucubratiile bahice ce sunt opere de capatai ale marilor genii din poezia romaneasca;

"Ard, zvâcnesc, voi să le rupă,
Ori drăguţă să le-astup.
Dă-mi guriţa să m-adap
Şi să-ţi pun poalelel-n cap;
Ia te-ntoarce, te crăcană
Şi te-nfige ici, puicană."

Ma inclin in fata supletii si valorii lui, incercand de acum sa manui pixul precum doctorul Ciomu bisturiul.