Am decis... (II)

Day 1,183, 02:32 • Published in Republic of Moldova Republic of Moldova • by Lady Indra
AȘA NU SE MAI POATE !!!

A venit momentul să dezvolt câteva idei.

De ce atâta agitație? De ce atâta scriitură?
Pentru NORMALITATE.
Nu vreau să mă laud cu ce-am făcut și ce-am dres. Sunt totuși printre puținii din grupul inițial care alături de OchiReci am repus eMoldova pe hartă.
Zile și nopți pierdute, resurse de tot felul consumate, negocieri, mesaje, chat...
Am făcut tot ce am putut și știut noi mai bine, pentru a reface Țara.

De ce, se vor întreba unii? Pentru medalii, pentru gold, pentru poziții de conducere, pentru „os”?
Hmmm... Vă aduc aminte că suntem într-o societate virtuală.
Gold-ul de aici, banii sau companiile nu sunt decât niște octeți într-o matrice imaginată de Admini. Nimic din ce e aici nu ține nici de foame, nici de sete. Am constatat „cu stupoare” că gold-ul de aici nu-mi plătește facturile de curent sau de gaz.... 😃

Atunci, care să fie scopul? E mult mai simplu. Pentru „gâdilirea” în mod plăcut a „eu-lui” propriu. Mulțumirea și satisfacția că, măcar virtual, putem face ceva, altfel decât în RL. Am avut fericita ocazie să văd de multe ori spiritul de sacrificiu, deschiderea, sinceritatea, omenia, acționând în scopuri pur virtuale.
Deci, se poate! Mi-aduc aminte de defilările în uniformele Armatei naționale, când participam la diverse lupte, mândria de a face parte dintr-o echipă, dintr-un grup social, de fapt, care împărtășește și luptă pentru aceleași idealuri, fie ele chiar și virtuale. Am avut parte de satisfacții și mulțumiri extraordinare.
Totuși, am avut și conaționali care s-au simțit excluși, care aveau impresia că nu sunt înțeleși și de aceea nu prea erau acceptați sau băgați în seamă. Asta le-a generat o serie de nemulțumiri, o serie de frustrări, care s-au acumulat în timp. A apărut o tensiune, care a tot crescut și care a generat o serie de conflicte false. De ce false? Pentru că respectivii nu reușeau să realizeze că greșeala este a lor. Că ei nu se pot încadra în spiritul societăți. Așa că au ajuns la concluzia, logică, de altfel, pentru ei, că societatea, grupul, este cel care greșește. Și au acționat ca atare.
Au reușit să distrugă, încet, încet, încrederea în sine, spiritul de grup. Au atacat pe rând, persoane care erau „stâlpii” acestei societăți. Pe rând, câte unul...
Iar atunci, s-a întâmplat ceea ce, din păcate, se întâmplă și în RL. Cei vizați au rezistat cât au
rezistat, dar s-au săturat să fie ținta atacurilor furibunde și, uneori, de-a dreptul josnice și... s-au retras, s-au închis în ei înșiși, sau au emigrat, sau, mai grav, au renunțat, sătui de mocirla în care erau amestecați.
Eu am reușit să nu renunț. Am păstrat „low profile”, mi-am văzut de muncă și de antrenament, am mai comentat, pe ici pe colo și am făcut greșeala de a „aștepta” ca evenimentele să curgă, „să vedem ce-o mai fi”....
Dar, nu mai pot e-trăi în starea asta. Așa că vreau altceva. Și din ceea ce tot văd prin presă nu sunt singura. Așa că am hotărât să ridic steagul luptei pentru a redeveni noi înșine.
Sunt moldoveancă, sunt din Iași în RL, știu foarte bine toate cele care s-au întâmplat peste Prut, am râs și am plâns alături de Doina și Ion Aldea Teodorovici, alături de Grigore Vieru, alături de poporul moldovean....
Dar, aici, virtual, sunt tot atât de emoldoveancă pe cât este oricare din jucătorii care sunt din R. Moldova. Dacă nu eram noi, eu și alții, chiar nu aveați lădița cu nisip să vă jucați. Prin vrerea, dorința și putința noastră, există acum eMoldova și există motivul acetor tensiuni și jocuri mai mult sau mai puțin murdare.
Asta ca să lămuresc definitiv moldovenismul meu.

Ce intenționez să fac? Simplu.
În țară, să încerc să readuc normalitatea, să repunem în funcțiune instituțiile și organizațiile statului de drept, să revenim la o stare normală de lucruri. Că acestea se vor întâmpla cu români, cu moldoveni, cu ruși, cu turci sau americani, prea puțin contează. Contează să fie oameni pe care te poți baza, să fie parte din societate, să fie acceptați și recunoscuți, să aibe bun simț și ceva limite în exprimare și „comportament”. Evident, să fie capabili să comunice cu poporul. Chiar și cu ajutorul „Goagăl-ului”, dar să nu le fie rușine să se exprime în limba nostră...
Pe de altă parte, dacă ceea ce citesc prin presa eRomână este real, atunci trebuie să fim capabili să ne apărăm țara, poate chiar de frații noștri de peste Prut, cu atât mai mult de alții, care se pare că doresc să ne folosească ca monedă de schimb. Asta nu voi accepta niciodată !!!
Locul nostru este aici și nimeni nu poate atenta la dreptul nostru la existență. Cu toate regiunile, cu mai multe sau mai puține, dar suntem aici și aici vom rămâne.

Pentru toate astea, vă invit să vă alăturați „MIȘCĂRII SPRE NORMALITATE” pe care o inițiez. Și vă anunț acum că un comment nu ajută la nimic, eventual la orgoliu. E nevoie de mai mult. E nevoie să ne adunăm cu toții, cei care se regăsesc în rândurile de mai sus, se ne reluăm țara, teritoriile și fun-ul, de acolo de unde le-au lăsat Maniu & comp.

Pentru asta avem nevoie de unitate. Toți, ca grup, trebuie să dovedim că în momente de cumpănă, ca acesta, putem lăsa deoparte orgoliile proprii și putem fi umăr lângă umăr pentru un scop nobil. Să dovedim că suntem „locuitori ai Cetății”, că suntem cetățeni vrednici, așa cum au fost moșii și strămoșii noștri.

Să ne facem jocul mai plăcut pentru toți, nu doar pentru unii !!!!


Toate cele bune!


http://somokon.com/erep/hitcounter.png">