[RO] Zgomotul necuvintelor
MermaidPrincess
Traiesc intr-o lume in care forma predomina fondul, in care fondul se ascunde in spatele formei, pentru ca aceasta sa nu fie indepartata de societate.
Traim intr-o lume in care esteticul e dat de vorbe si fatade, nu de substanta. Demagogic, vorbim despre fond, dar putini sunt cei care chiar cauta fondul, ignorand stralucirea.
Am devenit toti animale de p(a)rada: pandim ascunsi sau atragem prin frumusete.
Hmm, scriind acestea imi dau seama ca ne-am intors cu totii in baroc, in scena lumii, spectacolul omului, in care suntem actori si spectatori totodata.
Suflerii si cronicarii sunt singurii tacuti, pentru ca fiecare actor isi joaca/ scrie propria partitura, iar cronicarii sunt proprii lor actori. In fiecare colt al scenei mai e un spectacol, un spectacol care, la un moment dat, se intrepatrunde cu altul total diferit sau foarte asemanator.
Normalitatea noastra aici, in erepublik, este scandalul. Este cearta. Normalitatea eromanilor este renuntarea si ascunzisul prin spatele vecinilor si aliatilor. Culmea, acelasi spectacol se joaca si in realitate, numai ca acolo ne servim de partitura contextului, normelor, aici ne servim de partitura... de nici o partitura. Doar suntem neputinciosi si resemnati, indiferent de varsta.
Iar putinii dintre noi care nu sunt asa, sunt exclusi sau trimisi la baza.
Arma exclusilor este tacerea sau dimpotriva vocalitatea. De fapt,fiecare si-a facut arma din ceea ce il caracterizeaza. Ei sunt puternici dar si slabi.
Tacerea sau vorbele lor spun multe sau putine. Intr-o lume a aparentelor, judecam forma dupa aparente? Etichetam fondul sau suprafata? Gandim intr-un cadru fix sau mergem mai departe de cadrul arhicunoscut? Evadam in imaginatie sau ne lasam prizonieri ei?
Comments
decat zgomot de prisos, mai bine liniste cu folos :😛P
asa-i in pestera
ma primesti la o tacere cu vin fiert?
vezi ca nu mai prea are vreascuri in grota si se incalzeste cu ce apuca... ademeneste sirene si in vreme ce isi croseteaza un plovarut din parul lor, invarte pe protap sarmanele victime...
ca sa revin la normal: forma poate genera fond.
citeam undeva ca forma fara fond e noul(sau vechiul) "brand" romanesc
jinu dezleaga limbile si des...pleticeste picioarele... tu esti in siguranta ca esti sirena, altfel ar fi fost grav :😁))
warning: wall text
Avidya este termenul sanskrit pentru Ignoranta.
In filozofiile ortodoxe indiene Avidya este identificata ca fiind cauza prima a suferintelor umane, toate celelalte nefericiri decurgand din aceasta.
Avidya inseamna, in primul rand, o identificare gresita a lui Eu cu Sinele. De aici o serie de complicatii intelectuale, emotive, etc.
Eu-l fiind de natura intelectuala incearca sa cunoasca si sa experimenteze lumea inconjuratoare, natura (Prakrti) si in acest proces gaseste atat rexultate "placute" cat si "neplacute".
Oamenii normali dezvolta dependenta de cele placute si aversiune fata de cele neplacute. Sadomasochistii invers 😃
Astfel, orice implicare in experimentarea naturii, inclusiv viata sociala (fie ea baroca sau clasica, suprarealista sau doar naiva) este generatoare de suferinta, in cele din urma. Pentru ca, nu-i asa, nu putem experimenta numai placeri (avem si zile mai proaste).
In fine, asta tine de intelepciune si calea pe care o urmeaza inteleptii.
Majoritatea oamenilor, insa, sunt cuprinsi in vartejul asta cotidian al vietii si nu mai disting intre Eu, Eu sunt, Eu am, Eu pot, Prietena/Prietenul meu, Masina mea, etc si Sine, adica adevarata lor natura.
Asta si pentru ca avem in jurul nostru o sama de reprezentari iconice ale superputerilor noastre.
Bratul lui Dumnezeu este o fresca a valorilor si puterilor pe care ne imaginam ca le putem dobandi in lume, pe care daca le si folosim (corect) suntem ... altfel, si credem noi izbaviti (chiar fara sa fi cumparat "indulgente papale").
Glasul Domnului este procesul prin care ne pierdem zilnic in mlastina reprezentarilor neesentiale dar carora le dam atat de multa importanta.
Sunt o multime de "nimicuri" ce ne populeaza mintea si ce ne confirma zilnic cat de importanta e persoana noastra, aflata in centrul tuturor acelor nimicuri.
To be continued ...
In fine, rafinamentul pervers prin care oamenii isi justifica actiunile stupide merge pana acolo incat au ajuns sa isi imagineze chiar ca ei insisi sunt omnipotenti, omniscienti, etc.
De aici pana la completa pierdere in iluzie si iluzioriu nu mai e nici un pas.
Spuneai si tu, zilele astea, "nu este decat un pas intre revelatia extatica si simpla nebunie" - ca sa il citez pe Ubertino da Casale.
Cat de mult constientizam aceste distinctii intre forma si fond ?
Cat de constienti suntem de eroarea in care ne aflam ?
Cat de mult stim/putem sa ne detasam de toate aceste erori si inchipuiri ?
Raspunsurile la toate aceste intrebari ne definesc si ne pozitioneaza ca fiinte "normale".
Totusi, intr-o societate ce tinde tot mai mult sa fie anormala, raportat la aceste valori, ... evident majoritatea va tinde sa fie si ea precum valorile sociale promovate.
Toate cele bune !
Sa nu uitam ca fondul si forma sunt ...|Subiective .
Important e sa isi gasesti Calea : prin pesteri, printre dealuri, printre prieteni, jocuri, etc...
p.s.
Calea inseamna sa iti traiesti viata asa cum vrei in modul cel mai placut
Carpe Diem !
Eu nu inteleg de ce ai un ingeras la avatarul ziarului cand tu esti sirenuta. Da, siu ca e o conspiratie.
In rest, ne invartim in cercuri printre forme. Fondul e doar mazga de pe peretii formei.
Nu era chiar ingeras, lupule! Insa uitasem de avatarul ziarului. E adaptat CUvIntElor acum!
ego vs sine, forma vs fond samd
chestii socoteli
oricum deveniti criptici
Toate cele bune, Lady !
vot + subs 🙂