[Maniu] Dulshili plai al Moldovei (dar nu numai) și ... oamenii săi minunați

Day 1,438, 09:05 • Published in Republic of Moldova Republic of Moldova • by Lady Indra

pentru o perioadă (ne)definită, voi fi purtătoarea de cuvânt a maestrului Maniu...
continuare... a patra transcriere:
___________________________________________________________

Sărutmâinile doamnelor și domnișoarelor,
Bună ziua domnilor !

O blondă intră într-o pizerie, se așează la masa și comandă o pizza.
Chelnerul o întreabă:
- Doriți să fie tăiată în 6 sau în 12 felii ?
- Aaaa. Doar 6, că nu pot mânca 12.




În basmele românești (cum sunt cele culese de Ion Creanga) dar și în scrierile pădurarului găsim dese referiri la fenomenul prostiei (ce pare a fi o resursă nesfârșită) însă, cred eu, oamenilor nu le este specifică numai asta.
De altfel, pe lângă prostie, Păcală și Tândală mai întâlnesc și lenea și avariția și ... uneori, chiar și răutatea.

De obicei, pentru confortul interior (chiar și cei mai nemernici dintre noi trebuie să se accepte pe ei înșiși, altfel nu ar putea supraviețui) mințile umane găsesc sau născocesc o mulțime de justificări, care mai de care mai ingenioase și ... câteodată, chiar năstrușnice.



Acest minunat amestec de calități umane, incluzând și reauavoință, cea mai acută calitate, corola de minuni a lumii, în opinia mea, se manifestă în toate domeniile vieții noastre, de la felul cum ne gândim și construim casa...



La cel în care înțelegem să luptăm împotriva dușmanilor noștri...



Și încheind cu activitatea noastră cotidiană, munca...



Sigur, toate acestea pot degenera în idioție, moment în care lucrurile devin și mai interesante.



Câteodată aceasta poate avea și efecte benefice...



Dar, în general, creează și întrețin conflicte (tot mai grave)...



Lupta cu acest fenomen e ... futilă, evideță irefutabilă.



Ca și în cazul oricărui fenomen social, și pentru acesta, e bine să îl conștientizăm (câteodată ni se întâmplă și nouă) și să încercăm să dezvoltăm metode de... eludare a sa, ori a efectelor sale.

Hazul de necaz a devenit specific românesc tocmai din această cauză, cred, iar tot spațiul românesc a devenit, implicit, trist, dar plin de umor.


Click pe imagine !