E Romania mea.

Day 2,030, 14:00 • Published in Romania Romania • by fermecatu

Habar n-am ce mecanism se declanseaza la nivel unicelular de ma face sa intru de cel putin 15 ori pe zi. Stau trei minute cat sa vad ce s-a mai scris, apoi o pauza in care tremur de nervi ca n-am de ce sa intru. Dupa o ora consider ca mi-ajunge tortura si caut bookmark-ul cu erepublik. Profil igivan. Privesc la casutele din stanga sus daca s-au inrosit , apoi ma uit daca cineva a mai comentat la articolele mele, apoi ma uit la presa noua scrisa, verific depozitul daca nu cumva s-a volatilizat, ma bucur cand vad mancare cat pentru o cantina sociala, dau click pe lupte sa vad cine pe cine a mai atacat, ma uit in feed-ul unitatii si al prietenilor sa vad cine ce mai comenteaza sau da trimiteri cate diferite locuri.
Cel mai mult imi place cand se inrosesc casutele din stanga sus. "you have mail".
Cu dejtul tremurand de emotie si roseata-n buricel, deschid mesajele: guru mieu imi raspunde la intrebari. Un val de energie compromitatoare izbucneste din varful capului pana-n maduva spinarii si mai jos spre talpa invatacelului. Citesc cu nesat orice virgula din "biblia" erepublic si dansez pe cuvinte. Ii multumesc din suflet pentru rabdarea de a-mi explica precum unui pusti cu muci. imi place starea. ma simt ca intr-o clasa unde doamna profesoara explica la tabla unde sunt muntii pe harta si sunt singurul ei elev. mi-e teama de vremea cand vor venii extemporalele.
Imi place sa apas botonul "Lupta". Sentimentul de barbatie, de maretie, de putere suprema ce ti-l da acest click, faptul ca poti dispune dupa bunul plac de inamic, ca-l poti pleznii peste bot, ca-i poti strica frumusete de tank proaspat vopsit, ca te caci pe planurile lui de a te cucerii.............aproape orgasm!!! Cand lancezesc in bocanci in garnizoana, imi iau talpasita spre tari cu batai crunte. Asta pana cand se hotarasc bulgarii sa vina la Vidin si sa le vindem castraveti.
Ies din lupta triumfator, cu satisfactia vadita in udatura din chiloti si ma repezd spre piata. Ai arme, ai paini, ai fabrici si daca ai bani, cumperi tot. Iti vine sa cumperi tot! Studiez preturi, le compar, le analizez si cand ma uit portofel, ma las pagubas. Vad cum visul meu de a avea o cireada de tankuri se duce pe apa sambetei. sau duminicii!
Seara ma strecor tiptil in chat, spun "buna seara o7" si completez cu viteza formularul de prezenta. Tot atat de nestiut ies afara, sa nu deranjez. Am facut odata greseala sa spun ceva mai mult de "buna seara o7". Imi venea sa intru in tastatura de rusine!
Poate ca intr-o zi cineva imi va raspunde la "buna seara o7". Sper!
Revin in profil si ma uit printre ziare. Doar stiri, statistici si bataliii. Poate ca in seara asta nu am parte de concurs. Imi plac concursurile. Dau apa la moara imaginatiei si doar timpul sa se scurga prea repede , sa nu particip. Imi place sa scriu. Despre erepublik, despre ce fac, despre ce as face, despre pe cine as face, cum as face. In seara asta am scris, de fapt inca scriu, despre "Ce imi place in Erepublik!"
Acum vad, recitind, ca de fapt trebuia sa scriu despre ce-mi place la eRomania. Despre omul de langa tine, despre ce-mi place la el. Cu toate ca nu-l cunosc, simt omul de langa mine. Ca la orice inceput de drum, prea putin se inghesuie sa-ti fie alaturi pe un drum deja batatorit de ei. Dar imi place, imi place sa-i vad de departe cum se agita pentru binele e-tarii, cum deciziile sunt luate instant, cum isi privesc piticii ca pe o gradinita fara viitor. Sunt atat de multe lucrui pe care le-as zice!!
Dar imi place. Imi place sa vad ca nu mai avem cu cine lupta prin zona, de frica puterii noastre, dusmanii s-au lasat cuceriti de aliatii nostrii iar acum stam si ne uitam dupa gard. Dar imi place. Imi place sa stam in garnizoana si sa jucam table toata ziua, sa privim la televizor cum lupta altii.
Si totusi, inca stau aici, in eRomania. Habar n-am de ce o fac, dar imi place!


Pentru concurs