eR, o lume noua, o lume mai buna. Partea I

Day 366, 03:37 Published in Romania Romania by Marius Ovidius

Este celebra lucrarea lui Thomas Morus, UTOPIA, care incearca descrierea unei societati ideale (asa cum era perceputa aceasta pe la 1500), sau minunata descriere a lui Platon despre cetatea ideala din LEGILE, ori exegezele lui Cicero despre o Republica mai buna, insa nu cred ca eR este asemanatoare acestora desi, scopul declarat al jocului, inca de la sosire si din pagina de HOME, este acesta.

Poate ca initial, primi jucatori chiar au crezut in acest ideal, poate ca au dorit o lume mai buna. Ma tem insa ca, in timp, acest deziderat s-a transformat in: O lume mai buna, pentru mine..

Aceasta implicare a perceptiei individuale este normala si chiar de dorit, in special datorita eficientei crescute pe care o genereaza. Din nefericire, o raportare preponderenta la Ego, creaza si ea o serie de probleme.
Sa luam un exemplu (valabil si in eR si in RW): controlul public asupra armatei.
RW
In Roma antica Cicero (ca lider de partid si de opinie in Senat) milita pentru controlul riguros al legiunilor de catre Senat, justificind asta prin dreptul conferit acestuia de catre alegatori, acestia fiind instanta ultima intr-o Republica. Evident, aceasta situatie aducea cu sine unele avantaje si pentru Cicero care astfel, controlind Senatul, putea sa controleze si armata, diminuind atributiile Triumvirilor (sincer cred ca Cicero nu era atit interesat de putere cit de glorie, dar despre motivatii ceva mai incolo).
Lectia istorica oferita de Cezar si finalitatea lui Cicero (ce a fost asasinat) ne da o imagine despre cum se transeaza problemele de putere in RW.
eR
Aceleasi argumente sunt folosite si in eRomania acestor zile pentru a se institui un control civil asupra armatei, cu diferenta ca aici lipseste un Cicero, al carui discurs sa poata influenta Congresul. Mai grav decit atit, data fiind minoritatea evidenta a celor ce ar dori aceasta, ei isi dau demisia, finalizind aprioric aceasta disputa de idei.
Ochi Reci se pozitioneaza deja in postura lui Brutus (care a fugit in Siria, incercind o lovitura armata de acolo) alegind sa „creeze o noua eRomanie”. Evident raspunsul presedintelui fata de aceasta atitudine a fost atentionarea privitor la o retaliere militara pentru orice fel de manifestare de acest gen.
Roscatul alege sa parseasca, si el, Congresul si sa declare deschisa „lupta politica” cu puterea, pe care insa, ne mai avind calitatea necesara nu are cum sa o poarte. Este o incercare de imagine, mizind pe nemultumirile populatiei in general ca factor ce ar putea conduce la o mai mare simpatie a sa in rindul electoratului (nemultumiri in crestere datorita unor factori foarte "pertinenti", dar asta e un subiect viitor).

Iata doua exemple de eCongresmani romani care nu trebuiau alesi. De ce?
Poporul nu trimite reprezentanti in Congres pentru calitatea acestora, pentru cit de deosebiti sau ilustri sunt acestia, ci pentru ca are incredere in acele persoane ca vor rezolva problemele cetatenilor. Ori, demisia este un act de renuntare, nu numai la o pozitie ci si la lupta si, implicit, o tradare fata de interesul public.
Demisia de onoare este un act justificat doar in cazul persoanelor ce se simt responsabile pentru o anume eroare sau care au fost demascate privitor la ceva de acest gen si care nu mai pot avea calitatea morala de a ocupa acea functie. In nici unul dintre cele doua cazuri nu acestea au fost motivele demisiilor ci, in fapt, incapacitatea de a duce pina la capat un mandat al eCetatenilor, o lupta.
Situatie similara cu scirba prezidentiala din RW.

De aici deriva urmatoarea idee pe care as dori sa o dezvolt. Onorabilitatea congresmanilor.

Am sa continui prin exemplificari in antiteza, din RW si eR.
RW
Am sa ma refer acum la ilustra generatie de oameni politici ai Romaniei de dupa marea Unire.
Iuliu Maniu, care nu a fost doar presedintele PNR (si mai apoi, prin alternanta cu Ion Mihalache, al PNT) ci si un mare conducator militar spunea ca onoarea pe care un om o dobindeste prin cistigarea calitatii de reprezentant al cetatenilor este atit de mare incit rasplateste pe deplin eforturile acestuia, nemaifiind necesara si o alta plata pentru aceasta.
I.C.Bratianu, lider al PNL, in repetatele rinduri in care a fost Ministru al Romaniei, a procedat la vinzarea unor domenii sau proprietati ale sale sau ale familiei sale pentru a acoperi cheltuieli publice, ale statului.
eR
Aici gasim expresii si atitudini mult diferite, cum ar fi acesta, al lui malika ela:
@All: Ia sa vedem... de ce nu ar trebui un congressman platit?! Oare si cei din real se duc la munca gratis?! Este o munca pe care o ai de depus, care mananca si timp si iti stoarce creierii. Mi se pare de apreciat initiativa adminilor de a recompensa pe cei care au castigat. Eu una am primit functia de la cetateni, nestiind ca se plateste. Asta a fost surpriza pentru noi toti. De ce sa donezi goldul primit?! Doar daca ai intr-adevar suflet caritabil. Eu v-as propune chiar sa dati gold celor care sunt noi si au potential de a reusi aici. Ar fi o investitie profitabila. Gold pentru a-si face ziare de exemplu. Noii veniti nu mai au posibilitatea de a se promova rapid, cum m-am promovat eu datorita exclusiv articolelor mele.
Propun chiar un Minister/Fundatie care sa se ocupe cu promovarea noilor talente!!!


Comment in:
http://www.erepublik.com/en/article/golden-congress-693300/1

Dar si o multime de alti congresmani care, intr-un mod care le face cinste, au inteles sa doneze sumele in GOLD obtinute ca urmare a pozitiei de congresman.

La un moment dat un fost presedinte al eRomaniei imi spunea ca ar dori sa scrie un fel de istorie a acestei tari in eR, sau un fel de memorii (in sensul ca acea istorie va prezenta faptele asa cum le-a vazut si perceput el). Evident ca este o intreprindere grea si, cu atit mai mult cu cit si viata cotidiana din eRomania (cam la fel cum zice C Badea in RW) ne umple tot timpul.
Am mentionat asta pentru ca Politicul este domeniul in care se intilnesc, spre care tind, toti factorii sociali si, o privire istorica asupra acestuia ne-ar putea scuti de multe tribulatii fara rost si de multe greseli pe care am putea sa le evitam (succes si spor la munca domnule Presedinte).

Continuarea in numerele urmatoare.