Atentie la lectiile istoriei !

Day 357, 03:34 • Published in Romania Romania • by Marius Ovidius

In general suntem absorbiti de imaginile imediate, de problemele presante si, astfel, avem tendinta de a reactiona fata de evenimente, in loc sa actionam si sa ne programam eficient actiunile.

Nu, nu este un articol prin care incerc sa critic ceva, pur si simplu incerc sa constat ca acest tip de manifestare este carecteristic uman, in general. Evident, exista exceptii de la acest tip de comportament si cred ca si in eRomania au existat exemple in acest sens.
Ce exemple? Eliberarea Slovaciei si continuarea razboiului cu Ungaria, au avut ca rol cert dezmortirea economiei si miscarea stocurilor, implicit si a banilor.
Ramine de vazut ce efecte vor avea aceste actiuni pe termen lung. Daca eSlovacia va dori mai mult decit o regiune in care sa existe (asa cum anunta un articol de ieri), daca eUngaria va reusi sa coalizeze forte importante impotriva noastra si daca va reusi sa puna in practica politici sau tactici prin care sa ne puna in inferioritate (fie chiar si economic sau politic, nu neaparat militar).

Un autor celebru in Romania, Neagu Djuvara (http://www.neagudjuvara.ro/), in lucrarea sa de doctorat din 1975: Civilisations et lois historiques, Essai d'étude comparèe de civilisations, realiza o interesanta sistematizare a etapelor pe care o civilizatie le parcurge in existenta sa.

O sa ma intrebati ce treaba avem noi cu evolutia unei civilizatii, cita vreme noi, aici, suntem intr-un joc ce simuleaza realitatea ?
Orice societate, fie ea si una virtuala, are ca fundament substratul civilizatiei pe care o genereaza.

Valorile pe care eCetatenii le impartasesc (ori macar grupuri de eCetateni), Etosul colectivitatii (comportamente specifice, obiceiuri), Universul imaginar colectiv, Etica si Morala specifice. Iata citeva dintre constituentele civilizatiei.

Considerind etapizarea lui Djuvara, eRomania a trecut binisor de epoca Eroica (in care au aparut eroi si legende, s-au largit granitele, etc) si se afla cam la marginea epocii clasice, de deplina dezvoltare si forta.
De ce spun ca la marginea acesteia? Apar unele semne ce ne atrag atentia asupra unor erori si inconsecvente in sistem. Deciziile autoritatilor sunt tot mai des contestate si apar scandaluri publice.

O sa spuneti ca e carcateristic latinitatii noastre ( , tot Djuvara ne aminteste ca nu avem o latinitate f puternica), totusi, forta unui stat este data si de puterea si recunoasterea autoritatii sale, aspect care in ultimul timp are de suferit.
Daca o sa ajungem si la a promova in conducere „externi” (in eR nu neaparat din provincie, cit din afara sferelor puterii administrative, fara „educatia” administrativa necesara), atunci vom avea un semn cert al trecerii la urmatoarea faza, cea a Declinului.

Presiunile la care autoritatea este supusa continuu, atacurile asupra ei, au si un efect pervers.
Orice eroare aparuta in viata eRomanei (lipsa de coordonare din Australia, idem in Norvegia) va tinde sa ii fie asignata acestei autoritati, ceea ce va conduce la o depreciere a imaginii autoritatii in general.

Cu cit autoritatea va fi mai „zdruncinata”, cu atit va fi mai usor pentru forte externe sa atace.
Fie ca vor fi atacuri militare, revolte ale unor civilizatii emergente, atacuri economice sau atacuri interne, ele vor fi tot mai dese (pentru ca in urma fiecarui atac eRomania va fi tot mai slabita) si vor tranzita prin diverse paci nefavorabile pina la diluarea definitiva a puterii de stat.
Acest scenariu este asemanator celui al valurilor de barbari ce atacau Imperiul Roman sau Bizantul.

Evident, inca suntem puternici si acest scenariu pare foarte departe de noi.
Atentie insa, daca vom continua sa ne atacam si sa actionam necoordonat, foarte, dar foarte repede, acest scenariu ar putea deveni realitate.

Ramin cu speranta ca fortele politice, economice si militare ale eRomaniei nu vor inceta sa dialogheze unele cu altele si ca vor continua sa urmareasca interesul public, in primul rind si doar apoi interesul lor (fie el politic, economic sau militar).